Premierul Florin Cîţu a declarat, joi, că a venit momentul ca proiectul ‘România educată’ să fie implementat, subliniind că acesta va avea finanţări din surse multiple, iar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cuprinde oportunităţi pentru programe de ‘maximă’ importanţă pentru sistemul naţional de educaţie.
Şeful Executivului a prezidat prima reuniune a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării proiectului ‘România Educată’, context în care a anunţat că pe 2 septembrie va avea loc o nouă întâlnire în vederea pregătirii primelor acte normative, care ar putea fi gata pe 9 septembrie.
‘Este cel mai amplu proiect de reformă a educaţiei, ‘România educată’, dezvoltat de Administraţia Prezidenţială, proiect care reprezintă viziunea şi strategia de ţară în domeniul educaţiei în perspectiva 2030, susţinut, bineînţeles, de Programul de guvernare 2020 – 2024. De asemenea, operaţionalizarea proiectului ‘România educată’ a fost inclusă ca angajament în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024′, a afirmat Florin Cîţu.
Premierul a adăugat că reformele preconizate prin proiectul ‘România educată’, combinate cu măsurile prevăzute în programul de guvernare, sunt armonizate cu recomandările specifice de ţară ale Comisiei Europene şi cu Programul naţional de reformă.
”România educată’ este în PNRR – aş vrea să vă anunţ şi pe această cale că PNRR va fi aprobat la finalul lunii septembrie, deci, suntem în grafic şi cu PNRR-ul – şi programe operaţionale, buget central, bugete locale, parteneriate public-privat, fonduri nerambursabile, finanţări, contribuţii ale firmelor private. Deci, surse de finanţare avem, avem acum o platformă, ‘România educată’, ştim foarte clar unde vrem să ajungem cu sistemul, este momentul să implementăm acest program’, a spus Cîţu.
Potrivit acestuia, sunt create premisele elaborării unui nou pachet legislativ în domeniu.
‘Asta, de fapt, facem prin acest comitet interministerial în vederea asigurării suportului normativ necesar reformei şi a coerenţei cu alte reglementări legale şi cu cerinţele unui mediu socio-economic în continuă schimbare. În vederea implementării proiectului ‘România educată’, proiectul PNRR, transmis la Comisia Europeană în iunie 2021, cuprinde oportunităţi de finanţare a unor proiecte de maximă importanţă pentru sistemul naţional de educaţie şi orientat spre formare şi atingerea ţintelor asumate în cadrul reformei’, a explicat prim-ministrul.
Consilierul prezidenţial Ligia Deca a evidenţiat că, până la apariţia cadrului normativ avut în vedere pentru proiectul ‘România educată’, este nevoie de o accelerare a unor măsuri deja asumate de Guvern privind Educaţia şi de o cât mai bună cooperare interinstituţională.
‘Există o etapă următoare care are ca termen 10 septembrie şi, deja, domnul ministru, împreună cu colegii mei de la Departamentul educaţie şi cercetare, lucrăm la un draft de plan de implementare care să fie luat în discuţie şi finalizat împreună cu dumneavoastră, începând cu săptămâna viitoare tocmai pentru a putea circula în spaţiul public, ceea ce ne propunem concret cu paşi, acţiuni, termene, responsabili şi bugete pentru implementarea proiectului ‘România educată’ . Au fost multe dezbateri în spaţiul public de la lansarea oficială, nivelul de aşteptare pentru schimbare în bine este foarte mare şi cred că va fi la cote maxime odată cu începerea anului şcolar şi universitar. De aceea, mă bucur tare mult că ne putem vedea într-un format extins în ideea în care putem anticipa un pic aceste aşteptări ale societăţii şi pune pe masă nişte lucruri care se pot întâmpla chiar mai rapid decât adoptarea unui nou cadru normativ. Sunt lucruri bune (…) şi care nu au neapărat nevoie de un nou cadru normativ, ci de o accelerare a unor măsuri, plus de cooperare interinstituţională’, a declarat Ligia Deca.
Ea a avertizat că România nu-şi permite să mai piardă niciun copil pe partea procesului educaţional, având în vedere estimările alarmante privind trendul demografic.
‘Avem şi o urgenţă de tip demografic, dacă trendul actual se păstrează, populaţia României ar putea scădea sub 16 milioane de locuitori în anul 2050. De asemenea, procentul de tineri în procentul populaţiei este scăzut, ceea ce ne conduce la nevoia de a sprijini fiecare copil din România. Mai pe româneşte – nu ne putem permite să pierdem niciun copil, ne dorim ca fiecare dintre ei să devină cetăţeni activi care să ducă mai departe societatea în contextul pe care ni-l dorim, în context european, în context democratic şi aşa mai departe’, a explicat consilierul prezidenţial.
