România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta, iar alianţa dintre cele două state se bazează pe o prietenie de două secole, a declarat miercuri preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, care a vizitat Baza 57 Aeriană ‘Mihail Kogălniceanu’ şi a avut convorbiri cu omologul său român.
‘România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta. Alianţa dintre ţările noastre se bazează pe o prietenie de două secole. Am evocat acest lucru împreună şi de mai multe ori. În faţa unor crize grave care ameninţau securitatea sa, România a putut să conteze pe fraternitatea Franţei. Sunt mândru că astăzi continuăm această tradiţie istorică. Pentru a merge încă şi mai departe, dorim să mai avansăm în continuare pe plan bilateral, lucrăm la cererea autorităţilor române la un plan ambiţios de susţinere a Forţelor Navale Române. Miniştrii de resort au putut să discute şi să stabilească un document-cadru şi pe plan politic şi militar dorim să consolidăm acest document-cadru şi această cooperare’, a spus preşedintele francez.
Emmanuel Macron a adăugat că dispozitivul militar francez care activează în cadrul NATO în România se va mări.
‘Şi de asemenea, în cadrul NATO, pentru că în acest cadru armata franceză se află pe teritoriul român, împreună cu ceilalţi aliaţi şi cu sprijinul Armatei Române, dispozitivul actual va lua amploare, îşi va spori capacităţile. Întâlnirea de nivel înalt care va avea loc la Madrid va confirma această ambiţie şi este o dovadă suplimentară a unităţii noastre pentru a îndepărta orice ameninţare militară de pe flancul est al UE şi al NATO’, a declarat Macron.
Preşedintele francez a subliniat că împărtăşeşte o viziune comună împreună cu omologul său pe mai multe teme de actualitate în regiune.
‘Iată de ce vizita mea are un sens deosebit, avem o viziune comună, împreună, domnule preşedinte, când este vorba de abordarea politică a situaţiei din Ucraina, o abordare comună a dosarului Balcanilor de Vest şi în special a discuţiilor în curs între Macedonia de Nord şi Bulgaria’, a afirmat Macron.
El a exprimat, totodată, dorinţa părţii franceze ca dosarul privind aderarea României la spaţiul Schengen să avanseze.
‘Preşedinţia franceză, aşa cum ştiţi, s-a angajat în mod deosebit şi următoarele ore vor fi decisive. Este vorba, de asemenea, şi de aderarea României la spaţiul Schengen. Am discutat acest subiect şi dorim ca acest dosar să progreseze, să avanseze. (…) Dorim să facem împreună ca situaţia să progreseze’, a afirmat Macron.
El s-a referit şi la importanţa adoptării şi consolidării Busolei Strategice pentru regiunea Mării Negre.
Macron a punctat şi angajamentul comun în susţinerea Ucrainei sub toate formele – politică, umanitară, financiară, militară, dar şi pe cele privind asigurarea independenţei energetice şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare la nivel global.
‘Pentru că şi aici împreună am condamnat hotărât ţara agresoare, aşa cum arată nivelul fără precedent al sancţiunilor adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Şi ne continuăm împreună aceleaşi eforturi pentru a ne asigura independenţa energetică, pentru a construi o apărare comună şi pentru a ne îmbunătăţi siguranţa alimentară nu numai a europenilor, ci şi a restului lumii în acest context. Şi, în sfârşit, am abordat împreună cu preşedintele Iohannis propunerea de comunitate politică europeană, pe care dorim să o facem să avanseze care, dincolo de cooperarea bilaterală, are vocaţia să structureze pe plan politic, securitar şi energetic şi al infrastructurilor, să structureze continentul nostru şi, în ansamblu, toate statele care au o geografie comună şi valori comune’, a mai declarat preşedintele francez.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost primit oficial, miercuri dimineaţa, la Baza ‘Mihail Kogălniceanu’, de către şeful statului român, Klaus Iohannis. Cei doi preşedinţi au avut convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, apoi s-au întâlnit cu militarii dislocaţi în Baza ‘Mihail Kogălniceanu’.
Preşedintele Republicii Franceze a ajuns în România marţi seara. Din România, Emmanuel Macron va pleca spre Chişinău, unde va fi primit de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
