Guvernul a aprobat, joi, ordonanţa de urgenţă referitoare la mecanismul pentru analiză şi autorizare a investiţiilor străine directe care vin din spaţiul non-UE, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
El a menţionat că se va înfiinţa Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), care va fi formată din reprezentanţi ai ministerelor de resort cu atribuţii în domeniu.
‘Aş semnala Ordonanţa de urgenţă privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 452 din 2019 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 prin care este stabilit cadrul pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, precum şi modificarea şi completarea legii concurenţei 21 din 1996. Se creează, prin acest act normativ, mecanismul administrativ naţional pentru analiză şi autorizare a investiţiilor străine directe care vin din spaţiul non-UE. Astfel, va fi înfiinţată Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD), care va fi formată din reprezentanţi ai ministerelor de resort cu atribuţii în domeniu’, a precizat Cărbunaru, după şedinţa Executivului.
Potrivit acestuia, autorizarea investiţiilor străine directe care vin din afara spaţiului european urmează să se facă prin decizia preşedintelui Consiliul Concurenţei, după ce în prealabil este obţinut avizul CEISD.
‘Autorizarea condiţionată a investiţiilor străine directe sau respingerea acestora se va dispune prin Hotărâre de Guvern, în baza avizului consultativ al Comisiei, în analiză acest organism având în vedere elementele stabilite prin articolul 4 al Regulamentului european 452 din 2019, respectiv luându-se în considerare efectele potenţiale asupra infrastructurii critice fizică sau virtuală, inclusiv infrastructura din domeniul energiei, transporturilor, apei, sănătăţii, comunicaţiilor, mass-media, prelucrării sau stocării datelor, infrastructura aerospaţială, infrastructura din domeniul apărării sau infrastructura financiară asupra instalaţiilor sensibile, precum şi asupra terenurilor şi proprietăţilor imobiliare esenţiale pentru utilizarea unei astfel de infrastructuri. De asemenea, vor fi analizate efectele asupra tehnologiilor critice şi produselor cu dublă utilizare, aşa acum ele sunt definite în Regulamentul 428 din 2009 al Consiliului, inclusiv tehnologiile inteligenţei artificiale, roboticii, semiconductorilor şi securităţii cibernetice, tehnologiilor aerospaţiale, tehnologiilor din domeniul apărării şi din cel al stocării energiei, tehnologiilor cuantice şi nucleare, precum şi a nanotehnologiilor şi biotehnologiilor’, a mai precizat Cărbunaru.
Un alt potenţial efect care va fi analizat, potrivit acestuia, va viza ‘aprovizionarea în privinţa factorilor de producţie critici, inclusiv energie sau materii prime, precum şi în domeniul securităţii materiale, respectiv al accesului la informaţii sensibile, inclusiv la date cu caracter personal sau asupra capacităţii de a controla aceste informaţii’.
‘Sunt măsuri luate în context european, în raport cu efectele pe care le-ar putea genera anumite investiţii străine directe care vin din afara spaţiului UE’, a adăugat Cărbunaru.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, ‘actul normativ aprobat stabileşte la nivel naţional cadrul normativ de examinare a investiţiilor străine directe, un punct naţional de contact pentru cooperarea cu statele membre şi Comisia Europeană, pragurile şi domeniile de activitate ale investiţiilor pentru ca acestea să fie supuse autorizării, informaţii privind cererea de autorizare, precum şi sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale’.
‘Vor fi supuse autorizării investiţiile străine directe care au ca obiect domeniile de activitate prevăzute la art.2 din Hotărârea CSAT nr.73/2012 referitoare la aplicarea art. 47 alin.(9) din Legea concurenţei nr.21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la criteriile prevăzute la art. 4 din Regulament şi a căror valoare depăşeşte pragul de 2.000.000 de euro. Se prevede şi posibilitatea de a supune examinării şi autorizării CEISD şi investiţiile străine directe care nu depăşesc pragul de 2.000.000 euro, dacă, prin natura acestora, pot avea impact asupra securităţii sau ordinii publice sau prezintă riscuri semnificative la adresa acestora’, se arată în comunicat.
