Cooperarea dintre România şi Franţa pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi binevenită, pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a punctat că vizita omologului său francez, Emmanuel Macron, reprezintă o nouă dovadă a ‘relaţiei bilaterale excelente’ dintre cele două state.
‘Vizita dumneavoastră, domnule preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente de parteneriat strategic autentic dintre ţările noastre. Bine ai venit, dragă Emmanuel ! Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut în ultima perioadă o intensificare deosebită şi, pot să spun, foarte binevenită’, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la Baza ‘Mihail Kogălniceanu’.
Iohannis a mulţumit încă o dată pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al grupului de luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.
‘De altfel, un loc aparte al discuţiilor noastre l-a avut pregătirea Summit-ului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună. Astfel, am discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul concept strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi Finlandei’, a completat Iohannis.
Şeful statului a menţionat şi preocuparea comună reiterată în cadrul întâlnirii faţă de continua deteriorare a situaţiei umanitare din Ucraina.
‘Am prezentat măsurile luate de România pentru refugiaţii ucraineni care vin în România, precum şi sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin hub-ul de la Suceava, pe care şi Franţa l-a utilizat în mod intensiv’, a precizat Iohannis.
Şeful statului român a precizat că o altă temă de interes comun prioritar a fost asigurarea securităţii alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene.
El a punctat că România depune eforturi susţinute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanţa de la Marea Neagră şi prin porturile româneşti de la Dunăre.
‘Autorităţile noastre caută soluţii integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noştri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul preşedinte să cooperăm apropiat pentru realizarea acestui obiectiv’, a explicat Iohannis.
Iohannis a arătat că s-a discutat şi despre sprijinul substanţial pe care România şi Franţa îl acordă Republicii Moldova.
‘Am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă faţă multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. O importantă iniţiativă în acest scop o reprezintă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care România, Franţa şi Germania au lansat-o, la Berlin, în aprilie, şi am abordat pregătirile pentru conferinţa de follow-up pe acest subiect pe care România o va găzdui în această vară’, a afirmat şeful statului.
Iohannis a evidenţiat că a fost abordată şi tema securităţii energetice, din perspectiva evoluţiilor din Ucraina şi a deciziilor strategice ale UE de eliminare a dependenţelor de Federaţia Rusă, context în care a subliniat că România este pregătită să-şi asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii şi va depune toate eforturile pentru a asigura rezilienţa sectorului energetic pe termen lung.
Şeful statului român a punctat că o temă cuprinzătoare a discuţiei cu preşedintele Macron a fost privitoare la perspectivele extinderii spaţiului Schengen, context în care a explicat aşteptarea legitimă a României cu privire la aderare.
‘Am subliniat că extinderea spaţiului Schengen va contribui la consolidarea securităţii şi a rezilienţei Uniunii în ansamblul său şi la întărirea competitivităţii Pieţei Unice, în beneficiul cetăţenilor europeni. Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franţei pentru deblocarea procesului de aderare a ţării noastre la Schengen’, a adăugat Iohannis.
Iohannis a arătat că, în legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, a fost subliniat sprijinul puternic pentru integrarea europeană a acestor state.
‘Am susţinut importanţa unui semnal politic clar privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambiţios pro-european, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie’, a subliniat şeful statului.
Iohannis a mai spus, cu privire la Balcanii de Vest, că a reafirmat sprijinul României pentru adoptarea cât mai curând a deciziei de lansare a negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord.
