Republica Moldova şi România ‘îşi croiesc’ împreună soarta, ca parte a lumii libere, Chişinăul în drum spre Uniunea Europeană, iar Bucureştiul ‘mai puternic’ în UE, a afirmat, marţi, preşedintele ţării vecine, Maia Sandu, la Conferinţa ‘Femeile parlamentare din România şi promovarea egalităţii de gen ca angajament naţional’, organizată la Palatul Parlamentului.
‘Pentru prima dată de când Republica Moldova şi-a declarat independenţa, preşedintele Republicii Moldova, alături de preşedintele României, îşi dau mâna în forul legislativ suprem al României pentru a veni cu un mesaj comun în faţa cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Astăzi, în aceste timpuri extrem de grele pentru toţi, Republica Moldova şi România nu doar îşi dau mâna, ci îşi croiesc împreună soarta, ca parte a lumii libere – Republica Moldova în drum spre Uniunea Europeană, România mai puternică în Uniunea Europeană’, a evidenţiat Sandu.
Ea a subliniat rolul important pe care femeile moldovene îl joacă în politică, adăugând că acestea se bucură de sprijinul societăţii, care apreciază, înainte de toate, caracterul unui om.
‘Societatea noastră sprijină implicarea femeilor în viaţa politică, pentru că suntem europeni şi avem valori europene. Cetăţenii noştri au demonstrat că apreciază, înainte de toate, caracterul unui om. Îl măsoară pe celălalt după merite, indiferent dacă este femeie sau bărbat. Acum doi ani, unii bărbaţi din spaţiul politic de la noi spuneau că o femeie nu poate câştiga alegerile prezidenţiale şi că, în general, femeile nu au ce căuta în politică. (…) Chiar dacă este o provocare să reuşeşti într-un domeniu dominat tradiţional de bărbaţi, tot mai multe femei din Moldova s-au implicat şi au ajuns să fie respectate pentru abilităţile lor. În Republica Moldova, femeile sunt lidere în mai multe sfere de activitate, ele conduc astăzi importante instituţii: Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura anticorupţie, Curtea Constituţională. Femeile noastre creează şi conduc afaceri de succes, devin campioane mondiale în sporturi de performanţă’, a afirmat Maia Sandu.
Ea a precizat că 40% dintre parlamentarii de la Chişinău sunt femei, iar aproximativ 200 de primării sunt conduse de femei, ceea ce reprezintă 22% din numărul total.
‘În 2023, vor fi şi mai multe, pentru că femeile active din viaţa socială şi politică din Moldova au văzut că se poate. Unii s-au opus la început legii cotelor de reprezentare, au fost voci care au spus că femeile nu au nevoie de locuri stabilite prin lege, însă timpul a demonstrat că aceste cote sunt importante pentru a asigura oportunităţi egale, pentru că şansele egale înseamnă echitate, înseamnă sprijin pentru ca femeile valoroase, hotărâte, muncitoare, care au fost ţinute departe de nivelul decizional, să poată contribui la dezvoltarea ţării’, a punctat preşedintele Republicii Moldova.
Maia Sandu a arătat că este nevoie ca puterea femeilor în partide să fie ‘adevărată, nu doar pe hârtie’.
‘Este adevărat că adoptarea unei legi nu reprezintă o soluţie magică pentru amplificarea vocii femeilor în politică, este nevoie de susţinere din partea decidenţilor şi de implicare din partea a cât mai multor femei. E nevoie ca puterea femeilor în partide să fie adevărată, nu doar pe hârtie, iar aceasta se poate întâmpla când partidele apreciază şi promovează oamenii după merite, când dezvoltă o cultură organizaţională incluzivă. Implicându-ne, stimulând participarea altor femei în politică, promovând meritocraţia, vom crea o societate în care deciziile se iau de toţi reprezentanţii săi. Să reuşeşti să faci o politică înţeleaptă, care să aducă rezultate bune pentru cetăţenii tăi şi cât mai repede este o provocare pentru orice politician, femeie sau bărbat. Pentru mine, în aceste vremuri este şi o imensă responsabilitate. Voi face tot ce pot ca Republica Moldova să fie de partea bună a istoriei şi ca oamenii să trăiască în pace, liberi şi demni, la ei acasă’, a transmis Sandu.
Preşedintele Republicii Moldova a mulţumit României pentru sprijinul permanent pe care l-a acordat ţării sale, ‘ori de câte ori a fost nevoie’.
‘Astăzi vă spun, în numele Republicii Moldova, ‘Mulţumesc!’. Şi, în numele tuturor cetăţenilor noştri – ‘Vă rog!’. Suntem recunoscători preşedintelui Iohannis, domnului prim-ministru, Guvernului, Parlamentului României pentru că răspund cu interes deosebit rugăminţilor şi nevoilor cetăţenilor din Republica Moldova. Vă mulţumesc pentru cât de aproape ne sunteţi şi vă rog să ne rămâneţi aproape. (…). România a ştiut să fie alături de noi ori de câte ori a fost nevoie. Şi atunci când a creat oportunităţi de studii pentru atâţia tineri de pe malul stâng al Prutului – tineri care îşi aduc contribuţia la o lume mai bună, fie că se întorc în comunitatea lor, fie că se află oriunde în lume. Şi atunci când a finanţat modernizarea a sute de grădiniţe. Şi atunci când a donat microbuze şcolare. Când a fost alături de noi cu ajutoare materiale şi cu vaccin pentru lupta cu pandemia. Şi acum, când ne furnizează energie electrică, după ce Rusia a bombardat staţiile de energie electrică din Ucraina’, a precizat Sandu.
Liderul moldovean s-a referit în continuare la războiul purtat de Federaţia Rusă în Ucraina, care pune în pericol libertatea celor din regiune şi creează o criză energetică majoră fără precedent.
‘Războiul este tot mai aproape. Rachetele ruseşti care ţintesc infrastructura ucraineană cad şi pe pământul nostru. S-a întâmplat chiar ieri. Din cauza războiului, trecem printr-o criză energetică majoră şi riscăm să rămânem fără gaze şi electricitate în această iarnă. Pentru consumatorii moldoveni, tariful la gaze a crescut de 6 ori în ultimul an şi este de două ori mai mare decât în România. La fel de gravă este situaţia în ce priveşte electricitatea. După ce Federaţia Rusă a bombardat reţelele ucrainene, Gazprom a redus în jumătate volumul de gaze livrat Moldovei, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă, asigurarea ţării cu energie electrică este o provocare zilnică. Chiar dacă întreprindem eforturi serioase să economisim şi Guvernul de la Chişinău încearcă să ajute oamenii cu venituri mici, cheltuielile pentru facturi ale unei familii s-au ridicat la 70-75% din veniturile ei. Această vulnerabilitate energetică generează şantaj politic şi interferenţă în democraţie, politica internă şi cea externă’, a susţinut Sandu.
Ea a menţionat că a enumerat toate aceste probleme nu pentru a se plânge, ci pentru ca toată lumea să ştie că Republica Moldova alege să fie liberă şi să continue parcursul european indiferent de circumstanţe.
‘Am enumerat aceste provocări nu pentru a ne plânge şi nu pentru că nu le-aţi cunoaşte. Ci pentru ca toată lumea să ştie că Republica Moldova alege să fie liberă şi să continue parcursul european indiferent de circumstanţe. Şi că noi ne asumăm preţul libertăţii. Şi atunci când cerem ajutor, nu o facem pentru un confort mai mare. Avem nevoie de ajutor să supravieţuim ca parte a lumii libere. Pentru şansa unei vieţi demne şi în pace acasă. Aceasta este miza. Un stat european la hotar cu România, care contribuie la pace şi securitate în regiune. Şi nu o societate în haos, violenţă, implicată în război’, a adăugat preşedintele Republicii Moldova.
Ar fi dramatic pentru Chişinău, arată ea, dar şi pentru România şi întreaga regiune ca Republica Moldova să fie reîntoarsă din drumul ei spre democraţie.
‘Un drum pe care ni-l dorim cu ardoare, dar pe care mergem de prea mult timp. După ce ne-am eliberat de URSS, trei decenii am stagnat într-o zonă gri, a incertitudinii şi a sărăciei, conduşi de politicieni care serveau interesele proprii sau ale unor regimuri autoritare. Cetăţenii noştri nu mai vor să trăiască blocaţi în zona gri, fără şansa unei vieţi normale, viaţă pe care au văzut-o în ţări europene. Vrem să fim o zonă a libertăţii şi a păcii. Şi sunt sigură că cetăţenii îşi vor aduce contribuţia la consolidarea Uniunii Europene. Apreciem ajutorul şi ştim să ne facem datoria de cetăţeni europeni. Moldova deja contribuie la o Europă mai puternică şi mai unită, participând activ la gestionarea efectelor războiului’, a mai spus Maia Sandu.
