Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, anunţă că a trimis, vineri dimineaţă, la Guvern proiectul legislativ pentru desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, subliniind că avizul negativ dat de CSM este unul consultativ. ‘În această dimineaţă, am semnat şi am trimis către Guvernul României propunerea de proiect legislativ de desfiinţare a SIIJ. După cum ştiţi, ieri a fost o şedinţă în cadrul CSM, o şedinţă lungă, în care s-a dezbătut acest proiect. S-a dat un aviz negativ. Vreau să fac precizarea că avizul este consultativ şi am decis, în urma analizării tuturor argumentelor, să trimit mai departe acest proiect de desfiinţare a SIIJ. Este important să readucem normalitate în sistemul de justiţie. Din punctul meu de vedere, desfiinţarea acestei Secţii înseamnă o normalizare. Este o promisiune pe care am făcut-o, este un punct foarte clar şi bine definit în programul de guvernare şi ne respectăm toate aceste promisiuni. Bineînţeles, am ascultat toate argumentele, dar argumentele acelea pot fi avute în vedere într-un alt context. Vom discuta pe legile justiţiei şi vom vedea dacă este nevoie de alte ajustări’, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministrul Stelian Ion. Stelian Ion a spus că au fost ‘anomalii inimaginabile’ în funcţionarea Secţiei speciale, făcând referire la ancheta împotriva unor oficiali europeni sau dosarul deschis pe numele Laurei Codruţa Kovesi. ‘Aşa cum funcţionează acum SIIJ, este clar că magistraţii nu mai ajung să răspundă în faţa legii, mă refer la cei care încalcă legea, pentru că SIIJ este un organ absolut ineficient, conceput greşit de la început ca o structură centrală, fără structuri teritoriale, nu se poate ocupa de toate problemele din toate instanţele şi parchetele din ţară şi are în lucru aproape 6.000 de dosare. Este relevant de spus că, în aceşti ani, SIIJ a avut o medie de trimiteri în judecată de două rechizitorii pe an, ceea ce este puţin. Niciun rechizitoriu pe fapte de corupţie. Nu ne închipuim că, deodată, de la înfiinţarea SIIJ, au dispărut toate faptele de corupţie din rândul magistraţilor’, a adăugat Stelian Ion. Potrivit acestuia, sunt chestiuni puse sub semnul întrebării, cum ar fi renunţarea la căi de atac, neexplicate în niciun fel, în favoarea unor politicieni şi magistraţi. ‘Au fost chestiuni legate de promovarea şi începerea urmăririi penale faţă de nişte magistraţi care nu au fost de acord, în perioada promovării legilor justiţiei, 2017-2018, cu acele prevederi. Rând pe rând, au fost chemaţi la SIIJ, ceea ce demonstrează că scopul acestei Secţii a fost acela de a pune presiune pe magistraţii oneşti, care au avut un cuvânt de spus cu privire la acele legi. Am văzut şi anomalii inimaginabile, cum ar fi anchetarea unor înalţi funcţionari europeni, deşi nu exista competenţă pe această zonă. De asemenea, încercări de oprire a accederii la o anumită funcţie europeană, într-o anumită situaţie, prin nişte acte care au fost declarate de către instanţă ilegale. De asemenea, magistraţi de la CSM chemaţi ca intimidare la această Secţie’, a explicat Stelian Ion. Ministrul Justiţiei a afirmat că este dezamăgit de avizul negativ dat de CSM pe proiectul de desfiinţare a SIIJ, susţinând că membrii Consiliului nu au venit în şedinţa de joi cu propuneri concrete, iar el nu este de acord cu acordarea de ‘super-imunităţi’ pentru magistraţi. ‘Pentru mine, avizul negativ din partea CSM reprezintă o dezamăgire. Vreau să vă spun că nu am fost niciodată obtuz la ideea de garanţie şi de întărire a independenţei magistraţilor. Dimpotrivă, am avut în analiză anumite variante, însă ele nu s-au concretizat, pentru că nu s-a găsit o formulă constituţională pentru a le promova. În acelaşi timp, din partea membrilor CSM nu au venit propuneri concrete, altele decât cele pe care le-am eliminat din textul iniţial, acele imunităţi suplimentare, ca să le spun aşa, cu care nu am fost şi nu voi fi de acord’, a spus ministrul. Spre deosebire de alte categorii, a arătat el, magistraţii au deja un fel de imunitate, prin articolul 42 din Legea 317/2004, unde sunt prevederi care se referă la percheziţii, arestări, reţineri şi măsuri preventive, care nu pot fi făcute fără avizul secţiei corespunzătoare din CSM. ‘A introduce acum alte imunităţi, în sensul în care nici măcar punerea în mişcare a acţiunii penale să nu poată fi făcută decât cu acordul prealabil al procurorului general, care – în paranteză spus – doamna procuror în funcţie nici nu a dorit o asemenea variantă a legii. A avea un alt element suplimentar, acela al unui aviz pentru trimiterile în judecată din partea secţiei pentru judecători şi secţiei pentru procurori din CSM, aceasta înseamnă imunităţi sau, cum s-a numit în public, super-imunităţi’, a mai declarat Stelian Ion.