Alex Florin Florenţa a fost propus de ministrul Cătălin Predoiu pentru funcţia de procuror general al României, a anunţat, luni, Ministerul Justiţiei.
La interviu a participat şi Gabriela Scutea, fostul procuror general al Parchetului Înaltei Curţi.
Potrivit unui comunicat al MJ transmis, luni, AGERPRES, interviurile au fost desfăşurate în faţa Comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ai CSM, INM şi ASE şi compusă din ministrul Justiţiei, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog, iar în urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări ‘extinse şi minuţioase’ între ministrul Justiţiei şi ceilalţi membri ai Comisiei de interviu.
‘În calitate de ministru al Justiţiei, transmit pe această cale mulţumiri şi felicitări tuturor candidaţilor pentru responsabilitatea asumării candidaturilor şi prestaţia profesională de înalt nivel tehnic, experienţa, expertiza şi prestanţa demonstrate pe parcursul interviurilor, precum şi pentru înaltul profesionalism al proiectelor de management şi substanţialul conţinut profesional al dosarelor de candidatură. Aceste atribute au fost unanim constatate de toţi membrii Comisiei de interviu, toţi candidaţii ridicându-se la nivelul cerut de exigenţele interviurilor, provocările funcţiilor pentru care au candidat şi având capacitatea profesională de a le exercita cu succes. Fiecare candidat în parte a demonstrat că Ministerul Public din România dispune de profesionişti şi lideri remarcabili, care fac onoare nobilei profesii de procuror’, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, citat în comunicat.
Potrivit acestuia, în analiza candidaturilor şi formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date şi documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum şi calităţile şi cunoştinţele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care ţin atât de cariera, experienţa, expertiza, calităţile şi caracteristicile profesionale, manageriale şi psihologice personale ale candidaţilor, nevoile de perspectivă ale instituţiilor pentru care s-a candidat, precum şi proiecţiile de funcţionare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public.
‘Experienţa şi expertiza profesională, dosarele soluţionate, rezultatele anterioare obţinute pe parcursul carierei au constituit criterii şi argumente de prim rang luate în considerare. Funcţia managerială de antrenare şi mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct şi recunoscute în activitatea de apărare a legislaţiei şi combatere a infracţionalităţii’, a spus ministrul.
El a aratat că rezultatele obţinute în exercitarea funcţiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fără a fi, însă, ‘absolutizat’.
‘Fiecare mandat se desfăşoară în contexte instituţionale şi având în faţă provocări sau obiective manageriale de etapă diferite, care ţin de starea şi nevoile instituţiei la fiecare stadiu de evoluţie a acesteia. Privită exclusiv din perspectiva fiecărui candidat, în raport cu rezultatele obţinute în funcţiile anterioare, o eventuală propunere poate constitui şi implicit poate fi legitim privită de acesta, precum şi de către public sau o parte a acestuia drept o recompensă profesională sau un demers automat subînţeles. Fiecare lider instituţional care primeşte un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiţionat tot ce ţine de el pentru a obţine maximum de performanţă instituţională, paralel cu abordarea şi rezolvarea fiecărei vulnerabilităţi sau slăbiciuni instituţionale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituţia pentru etapa următoare de evoluţie şi pentru provocările prezente, dar şi viitoare’, afirmă Cătălin Predoiu.
Ministrul a mai arătat că propunerile trebuie privite pregnant din perspectiva proiecţiilor de funcţionalitate şi performanţă, în mod necesar crescute etapă după etapă a fiecăreia dintre instituţiile pentru care se candidează, raportat la etapa prezentă şi cele viitoare de dezvoltare instituţională.
‘Este esenţială necesitatea pentru fiecare dintre unităţile de parchet de a fi conduse şi reprezentate de un procuror a cărui competenţă şi expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe şi notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituţiei conduse, capacitatea de a explica şi formula corect această misiune prin raportare în primă şi ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera şi potenţa o cultură instituţională a profesionalismului şi legalităţii, care cunoaşte resursele fiecărei instituţii şi cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacităţii instituţionale şi de sporire a eficienţei instituţiei conduse, dispune de curajul şi capacitatea de a moderniza şi sofistica acţiunea acesteia, de a mobiliza şi perfecţiona colectivul de procurori, potrivit competenţelor prezente şi posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidenţă cu acţiunea instituţională, de riscurile prezente şi de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerenţă de ansamblu a acţiunii Ministerului Public, PICCJ, DNA şi DIICOT’, a precizat Predoiu.
Fiecare şi toate dintre aceste coordonate şi criterii esenţiale enumerate exemplificativ, precum şi altele, cum ar fi abilităţile de comunicare şi capacitatea psihologică şi coerenţa viziunii prin care să inspire, să coaguleze şi să emuleze echipele, să proiecteze obiective şi să atragă încrederea membrilor instituţiei în misiunea acesteia şi a cetăţenilor în acţiunea instituţiei – a subliniat ministrul – au fost luate în considerare şi cântărite în raport de cele demonstrate de candidaţi în cadrul întregii proceduri, dar şi în cariera anterioară.
‘De aceea, fiecare propunere ce urmează a fi făcută trebuie privită prin sfera acestor criterii şi deziderate enunţate, din perspectivă instituţională, nicidecum precum o simplă departajare punctuală raportată la interviuri între mai mulţi profesionişti deja consacraţi, cu atât mai puţin precum o invalidare profesională a candidaţilor neselectaţi, care sunt şi vor rămâne la rândul lor, alături de cei nominalizaţi, procurori distinşi prin înaltă valoare ai Ministerului Public’, transmite Cătălin Predoiu.
Propunerea motivată a ministrului Justiţiei va fi înaintată Secţiei pentru procurori a CSM în aceeaşi zi în vederea emiterii avizului consultativ motivat al acesteia.
