PNL va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creştin-democraţia şi conservatorismul, subliniază Florin Cîţu în moţiunea cu care candidează pentru funcţia de preşedinte al partidului.
‘Partidul Naţional Liberal va rămâne un partid de centru-dreapta, care are drept curente principale liberalismul, creştin-democraţia şi conservatorismul. Lianţii ideologici care unesc toate orientările din interiorul partidului sunt fondul liberal comun şi apartenenţa la mişcarea populară europeană’, se arată în moţiunea intitulată ‘România liberală’.
Cîţu afirmă că liberalismul modern pe care îl susţine se bazează pe următorii piloni: punerea cetăţenilor în centrul guvernării şi politicii prin oferirea celui mai avantajos contract politic pentru aceştia; statul de drept; statul eficient pus în slujba cetăţeanului; concentrarea statului asupra furnizării corespunzătoare a celor mai importante bunuri şi servicii publice; furnizarea cadrului instituţional necesar producţiei private eficiente a unor bunuri şi servicii aflate astăzi în sarcina statului.
‘Democraţia şi proprietatea privată nu pot fi un moft sau un lux, după cum s-au exprimat unii, ci ar trebui să reprezinte normalitatea. Nu poate exista o diferenţă între cum înţelegem să apărăm principiile democratice în interiorul partidului şi modul în care înţelegem să le extindem în viaţa publică, dar, în acelaşi timp, trebuie să fim siguri că respectăm adevăratele principii ale democraţiei şi liberalismului’, transmite el.
Potrivit lui Cîţu, a venit timpul pentru o schimbare de paradigmă în PNL: ‘Este nevoie să ne îndreptăm atenţia asupra valorilor autentic liberale precum libertatea, spiritul întreprinzător, responsabilitatea personală. În acest sens, este imperativ să readucem în centrul discuţiei instituţia proprietăţii private şi să descătuşăm spiritul antreprenorial care continuă să fie înăbuşit de reglementări, de o povară fiscală excesivă şi de un aparat birocratic supradimensionat şi ineficient. A sosit clipa să recunoaştem că dezvoltarea poate veni numai în măsura în care avem un cadru instituţional propice economisirii şi alocării resurselor prin mecanismul pieţei libere’.
El vorbeşte şi despre un nou ‘contract de încredere cu cetăţenii României’, prin care PNL îşi asumă o serie de obligaţii: construirea bugetelor pe principii de responsabilitate, transparenţă, participare, echitate, eficienţă şi predictibilitate; creşterea în PIB a ponderii veniturilor bugetare se va realiza prin sporirea gradului de conformare voluntară, în urma oferirii de servicii digitale, reducerii birocraţiei, simplificării legislaţiei fiscale şi eliminării muncii ‘la negru’, a evaziunii fiscale şi a fraudei; sporirea investiţiilor publice în fiecare an, în raport cu creşterea economică şi în baza analizelor cost-beneficiu conform exigenţelor pieţei.
Florin Cîţu se pronunţă şi pentru susţinerea implicării mediului de afaceri în proiectele guvernamentale de anvergură, prin parteneriate public-privat (PPP), deoarece acestea stimulează activitatea sectorului privat, reduc presiunea asupra bugetelor şi ajută la menţinerea sub control a deficitelor publice.
‘Sectorul productiv trebuie să fie pilonul de bază al oricărei economii. Aici se creează cea mai mare parte a locurilor de muncă, mai bine plătite decât în alte sectoare şi se formează valoarea adăugată care contribuie la creşterea economică. (…) PNL susţine stimularea performanţei în sectorul public printr-un nou cadru de salarizare, proiect deja demarat la MMPS, care va elimina discrepanţele existente în momentul de faţă şi va regândi sistemul de sporuri. Obiectivul pe care ni l-am propus este să ajungem la un sistem de salarizare corect şi transparent, care să includă totodată bonusuri pentru performanţă’, se explică în moţiune.
Cîţu adaugă că, în momentul în care se va ajunge la o revizuire a Constituţiei, PNL trebuie să militeze pentru acele măsuri care garantează şi întăresc liberalismul constituţional, printre soluţiile avute în vedere numărându-se creşterea gradului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, clarificarea raporturilor dintre factorul politic şi autoritatea judecătorească, precum şi consolidarea justiţiei constituţionale.
În domeniul Justiţiei, el susţine o politică penală coerentă şi unitară, desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni şi o cooperare judiciară eficientă în plan european.
‘Moţiunea de faţă nu-şi propune să dea răspunsuri tuturor domeniilor şi problemelor. Şi nici să-şi aroge postura de a inventa soluţii acolo unde acestea deja există. România este astăzi în situaţia de a avea un preşedinte şi un Guvern care împărtăşesc aceeaşi viziune de dezvoltare a României şi care îşi asumă obiective comune pe termen mediu şi lung. Din acest motiv, parteneriatul cu preşedintele Klaus Iohannis va fi unul central în acţiunile noastre’, evidenţiază Florin Cîţu.
