Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a pledat, luni, de la tribuna Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei, pentru modificarea legii fundamentale, subliniind că normele acesteia trebuie ajustate la realitatea pe care o trăim.
‘PNL a fost mereu partidul dedicat 100% integrării europene şi euroatlantice a României, protejării valorilor statului de drept şi dezvoltării unei societăţi democratice. Acesta nu este un moment de sărbătoare, ci unul de bilanţ pentru Constituţie şi pentru tot ceea ce înseamnă organizarea instituţională a statului român. Reformele sunt inevitabile, pentru că asta doresc cetăţenii. În timp, cu profesionalism, fără patimă politică şi interes ascuns, va trebui să modernizăm structurile sale, modul în care ele funcţionează şi cum îl servesc pe cetăţean. Normele constituţionale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim’, a spus el.
Cîţu a salutat includerea în programul de guvernare a posibilităţii modificării Constituţiei.
El a subliniat că pentru sine este ‘o mare onoare’ să reprezinte Partidul Naţional Liberal la o dezbatere care ‘nu poate ocoli tradiţia democratică a ţării’.
‘Ideea unei guvernări democratice face parte din gena PNL. Constituţia din 1866 a purtat amprenta gândirii politice liberale, apoi, după fondarea PNL, reforme democratice esenţiale, precum lărgirea dreptului de vot, au fost iniţiate de partidul nostru. În perioada interbelică, Constituţia din 1923, promovată de PNL, a dus mai departe tradiţia constituţională românească. Revenit pe scena politică, după ce a fost înregistrat ca partid politic, în ianuarie 1990, PNL a avut permanent pe agenda sa instaurarea unui regim democratic autentic în România şi nu a unui model ipotetic de democraţie originală’, a adăugat Florin Cîţu.
Potrivit acestuia, PNL are o agendă de măsuri necesar a fi avute în vedere la o eventuală revizuire a Constituţiei. ‘De 30 de ani există un aspect care a rămas netranşat, aşa cum ar fi trebuit – proprietatea privată. Măsura pe care trebuie să o abordăm este reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota, aşa cum este cum este tendinţa în multe ţări europene. Multe alte subiecte trebuie abordate cu maturitate – reforma administrativă (…), problema traseismului politic (…). Nu trebuie să uităm că există o restanţă în ceea priveşte implementarea în Constituţie a rezultatului referendumului din 2019 pe tema justiţiei. Nu cred că numai Parlamentul sau numai partidele pot aborda un proces de reflecţie cu privire la o eventuală revizuire a Constituţiei. Rolul societăţii civile va fi fundamental’, a transmis liderul liberal.
El a adăugat că îşi doreşte ca o viitoare Constituţie revizuită să fie ‘cel puţin la fel de liberală cum au fost Constituţiile din 1866 şi 1923, ba chiar să aibă o doză şi mai mare de liberalism’.
