Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ‘România modernă şi reformată’, document discutat vineri în primă lectură de Guvern, prevede alocarea unui fond de 4 miliarde de euro pentru localităţi, la componenta de reformă denumită ‘România comunităţilor’.
Astfel, potrivit PNRR, Fondul de rezilienţă pentru localităţi a fost creat pe 4 paliere: ‘municipii reşedinţă de judeţ, municipii, oraşe şi comune’, astfel încât ‘în interiorul fiecărei categorii se va aloca o sumă fixă la dispoziţia UAT, pentru implementarea proiectelor din aria de priorităţi a PNRR’, iar ‘distribuţia se va organiza în runde de tragere a fondurilor (prima rundă – acces universal, a doua rundă – se redistribuie fondurile rămase neutilizate către cei care au cheltuit alocarea, etc)’.
Pentru municipiile reşedinţă de judeţ (şi zonele lor urbane funcţionale) şi celelalte municipii, PNRR vizează, prin mai multe categorii de proiecte, crearea de ‘oraşe locuibile şi inteligente din punct de vedere climatic prin dezvoltarea infrastructurii verzi şi albastre’, cu următoarele priorităţi: ‘proiecte pentru calitatea aerului – min. 20% din alocare; proiecte pentru digitalizare/ smart city – min. 10% din alocare; reabilitare/extindere/modernizare/construire clădiri publice nZEB (care deservesc prestării unor servicii publice); regenerarea urbană a zonelor centrale, zonelor gărilor, zonelor industriale, zonelor cu mari ansambluri de locuit, zonelor aferente cursurilor de apă; construirea de parcaje subterane/ supraterane şi realizarea de spaţii verzi în zonele eliberate de automobile; construirea/ transformarea în eco-cartiere/ cartiere inteligente; extinderea suprafeţelor verzi, realizarea pădurilor urbane, realizarea culoarelor verzi ecologice; modernizarea/ reabilitarea/ reconfigurarea/ extinderea spaţiilor publice şi mobilier urban; iluminat public digitalizat’.
De asemenea, PNRR are în vedere ‘mobilitatea urbană durabilă’ prin: ‘schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziţia de material rulant – autobuze electrice sau cele ce utilizează combustibili alternativi, tramvaie, troleibuze; staţii de încărcare pentru autobuzele electrice; amenajarea şi dotarea depourilor, inclusiv staţii de transformare), cu menţiunea că ‘proiectele finanţate vor fi condiţionate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public’.
Totodată ‘mobilitatea urbană durabilă’ se doreşte atinsă prin :’asigurarea infrastructurii pentru transportul public (realizarea de benzi dedicate pentru transportul public; reabilitarea/ modernizarea/ extinderea căilor de rulare pentru transportul public; construirea/ reamenajarea de noduri intermodale); asigurarea infrastructurii pentru biciclete (realizarea/ modernizarea de benzi dedicate pentru biciclete/ mijloace de transport nemotorizate)’.
Pentru oraşe, în PNNR, s-au luat în calcul ‘intervenţii integrate pentru creşterea calităţii vieţii, prin proiecte pentru calitatea aerului – min. 20% din alocare, proiecte pentru digitalizare/ smart city – min. 10% din alocare’; ‘extindere suprafeţe verzi (parcuri, grădini, scuaruri, acoperişuri verzi, plantaţii de aliniament), amenajare spaţiu public, reconversie funcţională terenuri neutilizate; realizare piste ciclabile’; ‘Iluminat public digital (extindere/ modernizare)’; ‘construire/ reabilitare/ extindere centru de afaceri (localizare start-ups)’ ; ‘construire/ reabilitare/ extindere pieţe agro-alimentare’; ‘ construire/ modernizare/ reabilitare staţii de transport public’; ‘construire locuinţe sociale/ locuinţe de necesitate/ locuinţe pentru specialişti din sănătate şi învăţământ; ‘reabilitare/modernizare/extindere/construire de clădiri publice nZEB (care deservesc prestării unor servicii publice)’.
Pentru comune sunt prevăzute ‘intervenţii integrate pentru creşterea calităţii vieţii în mediul rural prin: ‘reabilitare/ extindere/ modernizare/ construire de clădiri publice nZEB (care deservesc prestării unor servicii publice)’; ‘construire locuinţe pentru specialişti în educaţie şi sănătate – inclusiv case pasive; ‘amenajare spaţii publice’; ‘realizare piste de biciclete’; ‘iluminat public digital’; ‘construire/ modernizare/ reabilitare staţie transport public (rutier)’; ‘asigurarea accesului elevilor la serviciile de educaţie’; ‘infrastructură (terenuri de minifotbal, handbal, baschet, volei)’.
Totodată, s-a avut în vedere şi un Fond pentru dezvoltare comunitară prin Grupuri de Acţiune Locală în sumă de 400 de milioane de euro. Referitor la această componentă se precizează că ‘proiectele vor viza intervenţii dezvoltate local, dar mai ales dintr-o paletă de proiecte standard, uşor de replicat şi care
respectă priorităţile PNRR: tranziţie verde şi digitală, asociere, dezvoltare socio educaţională a zonelor şi dezvoltare comunitară’.
A fost introdus şi Fondul pentru societatea civilă – 100 milioane de euro, precum şi Granturi pentru tineret şi sport în valoare de 300 milioane de euro.
La aceeaşi componentă, ‘România comunităţilor’, a fost introdus şi un program de capitalizare a economiei şi încurajare a inovaţiei care se ridică la 2,4 miliarde de euro.
