Comisiile de specialitate din Senat (juridică, pentru muncă şi pentru apărare) au dat, marţi, raport comun favorabil cu amendamente admise şi respinse proiectului de lege iniţiat de Guvern pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Majoritatea voturilor exprimate au fost ‘pentru’, înregistrându-se şi nouă voturi împotrivă şi abţineri.
Senatorii AUR s-au abţinut de la vot.
Senatorii au eliminat amendamentul care permitea şefilor ÎCCJ, Parchetului de pe lângă ÎCCJ, DIICOT, DNA, precum şi membrilor aleşi ai CSM să beneficieze de pensia de serviciu, după expirarea unui mandat întreg.
Un alt amendament admis de senatori a fost cel referitor la reţinerea impozitului din venitul de pensii, respectiv a aplicării unei cote de impunere de 15% pentru ‘ce excede aplicării principiului contributivităţii’.
‘Pentru partea din venitul din pensii care depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat se aplică cota de impunere de 15%, pentru ce excede aplicării principiului contributivităţii’, iar ‘pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică cota de impunere de 10%’, potrivit textului adoptat.
Senatorii şi-au mai însuşit un amendament prin care pensiile de serviciu, inclusiv cea de invaliditate şi cea de urmaş, se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
O altă modificare la proiectul de act normativ, admisă de senatori, vizează eliminarea unor sporuri din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, printre acestea numărându-se diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer, compensaţiile lunare pentru chirie sau valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană.
‘Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie’.
O altă modificare la proiectul de act normativ vizează acordarea pensiilor de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii, în cazul personalului din MAE.
‘Persoanele pot beneficia, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcţiei de execuţie deţinute de aceştia anterior încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislaţia privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele cărora le-au încetat raporturile juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe din motive neimputabile’, potrivit textului admis.
Un alt amendament vizează plafonarea venitului din pensie la venitul avut în perioada de activitate.
‘Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu’, prevede amendamentul.
Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea, prevede o altă modificare a textului proiectului de lege privind pensiile de serviciu.
Proiectul va intra, miercuri, în dezbaterea plenului Senatului, primă Cameră sesizată. Termenul de adoptare tacită a proiectului este 31 martie. AGERPRES /(AS-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu)
