Listele de candidaţi propuse de partidele politice vor asigura o reprezentare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în cele două Camere ale Parlamentului, cota minimă de reprezentare fiind de 33% din totalul candidaturilor, prevede propunerea legislativă de modificare a Legii 208/2015 privind alegerile legislative, adoptată, luni, în plenul Senatului.
Au fost înregistrate 83 voturi ‘pentru’, 11 ‘împotrivă’ şi trei abţineri.
‘Listele de candidaţi pentru Senat/Camera Deputaţilor, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei candidaţi, trebuie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse. Înscrierea candidaţilor în listele pentru Senat, respectiv Camera Deputaţilor, se realizează prin alternarea unei persoane de un gen, cu alte două persoane de gen opus, până la epuizarea locurilor de pe listă’, stipulează propunerea legislativă, care a fost iniţiată de un grup de parlamentari de la PNL, PSD, UDMR şi USR.
Senatorul PNL Alina Gorghiu, iniţiator al propunerii legislative, a atras atenţia că, în actuala legislatură, din 466 de parlamentari, doar 17% sunt femei, în scădere cu 2% faţă de legislatura trecută.
‘Regresul acesta ar trebui să ne dea de gândit în privinţa egalităţii de gen, a egalităţii dintre femei şi bărbaţi la nivelul puterii legislative. Şi la nivelul Executivului vorbim de o subreprezentare izbitoare a femeilor. (…) Adoptarea acestor cote de gen s-a făcut, din păcate, exclusiv la nivel declarativ. Nu s-au văzut acţiuni concrete care să rezolve această problemă. (…) E un proces care ţine de schimbarea de mentalitate’, a spus Alina Gorghiu.
Senatorul AUR Sorin Lavric s-a pronunţat împotriva proiectului propus.
‘Ce legătură are perechea cromozomială X-X sau X-Y cu reprezentarea politică? Niciuna. Vrând să împiedicaţi o discriminare, introduceţi alt timp de discriminare. (…) Această lege va introduce înlocuirea meritocraţiei cu o contraselecţie, al cărei deznodământ va fi un nou fel de discriminare. De aceea, AUR se opune acestei legi’, a susţinut Lavric.
Social-democratul Robert Cazanciuc a apreciat că propunerea legislativă reprezintă ‘o dovadă a unui leadership hotărât’.
Senatorul UDMR Irina Kovacs a afirmat că ‘participarea femeilor la viaţa publică şi la viaţa politică este şi va fi un subiect de discuţie, pentru că feminismul, ca mişcare militantă, va exista atâta vreme cât va exista şi misoginismul, nu neapărat în sens etimologic ca aversiune, ca dispreţ faţă de femei, ci în sens conceptual’.
‘Şi această discuţie despre reprezentativitatea femeii va exista atâta vreme cât va dăinui inechitatea în repartizarea funcţiilor’, a adăugat Kovacs, subliniind importanţa proiectului.
Anca Dragu, senator USR, a menţionat că a ocupat funcţia de preşedinte al Senatului nu pentru că ‘este un bun finanţist’, ci pentru activitatea sa ‘politică şi de leadership politic’.
Propunerea va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
