Senatul a adoptat, miercuri, în plen, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege al Guvernului referitor la comunicaţiile electronice, prin care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale prin acordarea conţinutului criptat al comunicaţiilor tranzitate în reţele proprii.
Articolul 10.2 din proiectul de act normativ a fost modificat, după ce, potrivit senatorului PNL Iulia Scântei, preşedintele Comisiei juridice, textul ‘a stârnit îngrijorări sub aspectul încălcării unor drepturi şi libertăţi fundamentale’ privind posibilitatea ca servicii care activează în domeniul siguranţei naţionale să solicite informaţii prin acces inclusiv la aplicaţii de tip WhatsApp, Telegram.
‘Messenger-ul de la WhatsApp, Facebook şi celelalte platforme de comunicare de mesagerie sunt exceptate de la aceste prevederi, astfel încât doar furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice sunt supuşi condiţiilor complementare care privesc permiterea interceptării legale de către autorităţile naţionale competente, dar cu respectarea Regulamentului de protecţie a datelor personale’, a precizat Scântei, miercuri, în plen.
Propunerea senatorului PNL Iulia Scântei, avansată în cadrul unei şedinţe a Comisiei juridice, a fost însuşită de comisiile reunite de specialitate şi ulterior de plen şi prevede că, la solicitarea organelor autorizate, cu respectarea prevederilor din Codul de procedură penală, furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP acordă ‘conţinutul decriptat al comunicaţiilor tranzitate în reţelele proprii’.
Articolul 10.2, amendat în Comisie şi însuşit de plen, prin eliminarea sintagmei ‘furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere’, prevede că ‘Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică sau a actelor de autorizare dispuse potrivit Codului de procedură penală, precum şi potrivit Legii privind securitatea naţională’.
Potrivit acestui articol, furnizorii menţionaţi trebuie ‘să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente, pe durata şi în condiţiile menţionate în actele de autorizare’, ‘să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conţinutul criptat al comunicaţiilor tranzitate în reţele proprii’, ‘să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP identificate în actele de autorizare dispuse în conformitate cu Codul de procedură penală şi al Legii 51/1991 privind securitatea naţională’.
Senatorul PNL Cristian Chirteş, preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, a subliniat că securitatea cibernetică a Ucrainei depinde şi de acest proiect.
‘Este un război la graniţele României. Cu toţii ştiţi că (…) este un război hibrid. Iar componenta cibernetică a acestui război hibrid este de multe ori mult mai importantă decât o componentă militară. Ceea ce am făcut în acest Cod al comunicaţiilor – şi mă refer la articolul 10.2 – a fost să reglementăm o infrastructură cibernetică care se află în România, care poate constitui o bază de utilizare de către elemente teroriste sau chiar de către Rusia. Înainte de atacul din 24 februarie, Ucraina a fost atacată cibernetic, instituţiile statului au fost atacate cibernetic şi multe indicii duc că au fost folosite infrastructuri existente şi în România care astăzi nu sunt reglementate. (…) Orice solicitare de date se face sub autoritate judecătorească, cu mandat judecătoresc. Dacă s-a vorbit de securitatea Ucrainei, pot să vă spun cu siguranţă că această securitate a ţării vecine depinde şi de proiectul pe care noi îl aprobăm, astăzi, aici, în Parlament. PNL va vota acest Cod al comunicaţiilor’, a susţinut Chirteş.
Liderul grupului USR din Senat, Radu Mihail, s-a exprimat pentru ca cetăţenii să beneficieze de tehnologii moderne, inclusiv 5G, dar împotriva încercării de a lăsa ‘ambiguitate, neclaritate şi la mâna serviciilor interceptări, ascultări ale cetăţenilor români’.
‘Nu vrem să ne îndreptăm către o dictatură sub umbra situaţiei neclare geopolitice în care ne aflăm’, a spus Radu Mihail.
Senatorul AUR Rodica Boancă s-a pronunţat împotriva tehnologiei 5G pentru că ‘afectează flora şi fauna’ şi ‘vulnerabilizează apărarea naţională’.
‘Legea aceasta nu oferă suficiente garanţii pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi nu protejează suficient viaţa privată’, a apreciat Boancă.
Senatorul independent Diana Iovanovici Şoşoacă a îndemnat la un vot împotriva acestei iniţiative, motivând că ‘este vorba de viaţa copiilor noştri’.
‘Sunt date tehnice aici, ştiinţifice, care nu au fost avute în vedere la această iniţiativă legislativă. De aceea o să vă rog, conştiinţa să vă spună, să nu votaţi această iniţiativă, având în vedere că este vorba şi de viaţa noastră şi, mai ales, a copiilor noştri’, a spus Şoşoacă.
