Uniunea Salvaţi România va depune un proiect pentru eliminarea pensiilor speciale ale lucrătorilor fostei Securităţi, a anunţat marţi, preşedintele partidului, Cătălin Drulă.
El a lansat un apel la adresa majorităţii parlamentare ‘să nu mai protejeze torţionarii Securităţii’ şi să voteze proiectul USR.
‘Este absolut revoltător ca securiştii care au exercitat teroare în numele unui regim totalitar să primească astăzi pensii speciale din partea statului român. Sunt oameni care au adus teroarea, frica, au frânt destine şi care astăzi primesc în mod sfidător pensii speciale din partea statului român democratic. Ei continuă să fie şi după 1989 specialii acestui stat. USR va depune luna aceasta o lege pentru eliminarea pensiilor speciale ale lucrătorilor Securităţii care au făcut poliţie politică, încălcând astfel drepturile omului. E vorba de 1.300 de foşti ofiţeri de Securitate şi de Miliţie, mulţi dintre ei încă în viaţă, care au primit din partea instanţelor hotărâre judecătorească definitivă că au fost lucrători ai Securităţii şi au desfăşurat activităţi prin care au suprimat sau au îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii comuniste’, a arătat Drulă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul USR.
El a subliniat că în PNRR sunt prevăzute încă 25 de zile pentru desfiinţarea pensiilor speciale, motiv pentru care USR dedică luna decembrie eliminării acestor tipuri de pensii. Potrivit acestuia, pensiile speciale reprezintă 1% din PIB, fiind astfel o sumă mai mare decât bugetul dedicat cercetării (0,16% din PIB). De asemenea, pensia specială este în medie de opt ori mai mare decât pensia contributivă.
Liderul USR a pledat şi pentru abrogarea pensiilor speciale ale aleşilor locali, care ar avea un impact de un miliard de lei asupra bugetului din 2023, în cazul în care nu vor fi eliminate sau amânate.
Deputatul Cristian Seidler a declarat la rândul său că jalonul 215 din PNRR prevede reforma pensiilor speciale prin intrarea în vigoare a legislaţiei până la sfârşitul acestui an. El a menţionat că în urmă cu un an a fost depus proiectul USR de eliminare a pensiilor speciale ale aleşilor locali, dar că ‘acesta zace degeaba’ la Senatul României, după ce a fost aprobat tacit de Camera Deputaţilor.
‘Domnul Buădi tot vorbeşte în spaţiul public despre trimiterea legii către Parlament până la finalul acestui an, dar nu acesta este jalonul din PNRR. Trimiterea în Parlament a unei legi dinspre Guvern înseamnă un foarte mic şi insuficient pas. Spunem acest lucru pentru că vedem experienţa anterioară: proiectul de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor stă în Parlament, nici măcar nu e trimis la comisia de raport, din luna mai a acestui an. Iată o lege depusă şi care stă în Parlament. Acelaşi lucru se poate întâmpla cu orice lege pe care o trimite Guvernul în Parlament referitor la pensiile speciale’, a spus el.
În ce priveşte pensiile militare, Seidler a pledat pentru implementarea principiului contributivităţii.
‘E o chestiune care ţine de o nedreptate ridicată la cele mai înalte culmi, pentru că în anumite cazuri e vorba despre venituri care s-au luat în calcul în ultimele luni de activitate – pensiile militarilor se calculează raportat la şase luni din ultimii cinci ani – în care anumiţi privilegiaţi ai sorţii, încă dinainte să se pensioneze şi-au umflat în mod artificial veniturile, cu tot felul de sporuri, prime şi bonusuri; unele pe care şi le-au acordat ei între ei’, a spus el.
Seidler a subliniat că printre beneficiarii acestor pensii nu se numără doar cei din armată şi că ‘în realitate sunt mult mai mulţi’ cei din Ministerul Afacerilor Interne.
‘Vorbim despre militari ca definiţie juridică. Asta înseamnă, în realitate, de fapt, nu doar soldaţii armatei române, ci şi poliţişti, jandarmi, angajaţi din serviciile secrete, din structuri militare’, a menţionat el.