AcasăPoliticaValentin Stan: Pozițiile ministrului român de Externe la ONU au fost profund...

Valentin Stan: Pozițiile ministrului român de Externe la ONU au fost profund anti-americane, ea susţinea, de fapt, Kiev-ul

Într-o ediție transmisă live de Gândul, profesorul universitar dr. Valentin Stan a criticat poziția oficială a ministrului român de Externe la Adunarea Generală ONU, privind dreptul de veto al Rusiei. Acesta susține că Oana Țoiu s-a aliniat mai degrabă intereselor Kievului, aflându-se astfel în contradicție cu pozițiile partenerilor strategici ai României, Statele Unite ale Americii și Franța, scrie gandul.ro.

Profesorul Valentin Stan explică modul în care funcționează Consiliul de Securitate al ONU și importanța dreptului de veto deținut de cele cinci puteri permanente: SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța. Acesta argumentează că privarea uneia dintre aceste puteri de acest drept ar putea destabiliza echilibrul global. Astfel, profesorul Stan critică poziția ministrului de Externe Oana Țoiu, care a susținut total Ucraina prin sprijinirea eliminării dreptului de veto al Rusiei.

„Ministrul de Externe al României a avut poziții la Adunarea Generală ONU care au fost profund anti-americane. Din ordinul cui, dragii mei? Dar nu numai că au fost anti-americane. Ai putea să zici că, mă rog, i-a dat ordin Macron, nu? Nu. Sunt și anti-franceze. Deci, poziția ministrului de externe, oficial, în Adunarea Generală a ONU, a fost una de susținere totală a regimului de la Kiev, în pofida administrației americane, în ambele variante cunoscute în istoria recentă, Biden și Trump, dar și împotriva pozițiilor cele mai, aș zice eu, permisive față de Ucraina din partea Franței.

Consiliul de Securitate, la momentul ăsta, este alcătuit din 15 membri. 10 sunt nepermanenți, ăștia se rotesc, de-aia sunt nepermanenți, și 5 sunt permanenți. Cei 5 permanenți, „the big five”, sunt: Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie și Franța. Cei 5 permanenți au drept de veto. În Consiliul de Securitate, deciziile se iau pe baza a nouă voturi concurente. Adică ei sunt 15 cu totul și acolo se votează pe bază de majoritate, cum ar veni. Ai înțeles? Numai că oricare dintre cei care au drept de veto, dacă acel proiect de rezoluție a Consiliului de Securitate merge împotriva intereselor sale și toți sunt de acord, mai puțin țara în cauză, aceasta poate să-și exercite dreptul de veto. Că-i America, că-i Rusia, că-i China. Deci, ce înseamnă drept de veto în Consiliul de Securitate? Cinci țări.

Se vorbește foarte mult despre reforma Consiliului de Securitate. Adică să mai includem niște țări, că nu mai e ca pe vremea ultimei reforme, prin anii ’60. Sunt diverse grupuri care militează pentru includerea Japoniei, Germaniei, unor țări din Africa sau din America de Sud. Adică, odată, să lărgim la nivelul membrilor nepermanenți, aceștia sunt aleși de Adunarea Generală cu aprobarea Consiliului, din doi în doi ani; în fiecare an se schimbă vreo cinci dintre ei. Cei cinci permanenți sunt „forever”, cu drept de veto. Și discutăm în fel și chip cum să facem reforma Consiliului de Securitate. Numai că orice reformă a Consiliului de Securitate, din perspectiva intereselor de securitate americane, nu trebuie să afecteze dreptul de veto al membrilor permanenți. Adică rămâne sacrosanct, ca să zic așa. Pentru că asta dă stabilitate sistemului actual. Nu umblăm aici! Poziția americană e clară.

Când a început războiul din Ucraina, Zelenski a venit și a zis: „Băi! Retrageți dreptul de veto al Rusiei în Consiliul de Securitate.” Păi cum să retragi dreptul de veto al Rusiei? Ai procedură să faci asta în Consiliul de Securitate? Dacă nu retrageți, dați-o afară din Consiliul de Securitate, dintre membrii permanenți. Să presupunem că s-ar putea să retragi dreptul de veto al Rusiei. E în interesul SUA? Nu. Tu îți dai seama ce cutie a Pandorei deschizi? Hai să-ți pun o întrebare: știi unde își folosește constant SUA dreptul de veto în Consiliul de Securitate? În problema Israelului. Dar poziția Franței care o fi? Aceeași. Păi Franța vrea să se umble aici? Nu, că și ea ar fi afectată”, a spus Stan.

Sursa: Ecopolitic.ro

Proiectul jurnalistic pressonline.ro este un proiect susținut de AGI
- o asociație neguvernamentală, apolitică și non-profit.
Depinde și de tine să susții o presă independentă.

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks