Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (MINA) Constanţa anunţă vernisajul expoziţiei ‘Destinul unei aşezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia oraşului Constanţa’, manifestare care va avea loc miercuri, 5 aprilie, ora 11,00, la Muzeul Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ din Vaslui, putând fi admirate aproximativ 60 de artefacte arheologice.
Artefactele provin din cercetările arheologice efectuate la periferia oraşului Constanţa, în perioada 2021 – 2022.
‘În cadrul expoziţiei vor putea fi admirate circa 60 de artefacte arheologice din colecţia MINA Constanţa, cu o deosebită valoare istorică şi de patrimoniu şi care au fost restaurate în laboratoarele MINA Constanţa. Acestea provin din cercetările arheologice preventive realizate la periferia oraşului Constanţa între anii 2021-2022, fiind documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea aparţinând perioadei romane şi romano – bizantină. Complexele cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol şi meşteşugăresc, aflată în proximitatea drumului roman şi în vecinătatea Tomis-ului şi fiind datate între prima jumătate a secolului a II-lea şi începutul secolului al VII-lea p. Chr’, se arată într-un comunicat de presă transmis marţi, de MINA Constanţa.
Potrivit sursei citate, au fost cercetate şi documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din oraşul antic, locuinţe de suprafaţă şi o fântână corespunzătoare perioadei Tetrarhiei şi a domniei lui Constantin cel Mare, precum şi locuinţe semi-adâncite, gropi de provizii şi gropi de extragere a lutului.
‘Cel mai interesant şi deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii aşezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecţie. Tunelurile au fost întărite cu pereţi de piatră şi aveau camere de acces, camere de depozitare, precum şi camere în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar şi accesul la fântâna de secolul al IV- lea’, reiese din comunicat.
Cercetarea arheologică respectivă demonstrează că viaţa locuitorilor din astfel de aşezări a fost plină de provocări.
‘Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informaţii noi cu privire la aşezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II – VII A.D, la economia, structura socială şi planimetria acestora. În acelaşi timp, această cercetare arheologică demonstrează că viaţa locuitorilor din astfel de aşezări a fost plină de provocări, de la a-şi câştiga cele trebuitoare pentru viaţa de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var sau la încercările de a-şi salva viaţa în tunelele săpate adânc, în pământul aşezării, informaţii cu o valoare deosebită pentru istoria poporului român’, se mai spune în comunicat.
Expoziţia este itinerată de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, în temeiul bunei sale colaborări cu Muzeul Judeţean ‘Ştefan cel Mare’, putând fi vizitată în perioada 5 aprilie – 10 mai, la sediul instituţiei gazdă, din localitatea Vaslui.
Demersul expoziţional este curatoriat de A. C. Georgescu – Hamat şi Ştefan Georgescu din partea MINA Constanţa şi de C. Lazanu, din partea Muzeului Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ Vaslui. AGERPRES / (AS – autor: Nona Jalbă; editor: Marius Frăţilă)
