Victimele Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti – comemorate de FCER

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a organizat joi un eveniment online de comemorare a victimelor Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti (21 – 23 ianuarie 1941), prilej cu care cei prezenţi şi-au exprimat regretul faţă de tragedia petrecută, dar şi îngrijorarea cu privire la ascensiunea curentelor antisemite în România şi în Europa. Preşedintele FCER, deputatul Silviu Vexler, a subliniat că, în urmă cu 80 de ani, pe străzile din Bucureşti ‘începea un masacru – moment care poate fi caracterizat ca un moment al urii absurde, o ură fără sens, având la bază doar o motivaţie etnică şi nimic altceva’. ‘Acum 80 de ani, comandanţii Mişcării Legionare au ordonat începerea a ceea ce va deveni cunoscut peste ani ca Pogromul de la Bucureşti. Acum, când ne uităm peste documente, vedem tot ceea ce s-a întâmplat, nu înţelegem ura inimaginabilă, violenţa inimaginabilă, chinul şi tortura care au avut loc pe străzile din Bucureşti în acele momente. Poate cel mai semnificativ aspect a fost că omorul a fost, într-adevăr nediscriminatoriu: au fost omorâţi tineri, bătrâni, femei, bărbaţi, copii. Aveau un singur lucru în comun: că erau toţi evrei’, a spus reprezentantul comunităţii evreieşti din România în Parlament. El a adăugat că, printre persoanele care au fost ucise pe străzile din Bucureşti în acele zile se aflau inclusiv veterani decoraţi, eroi ai României, care au luptat pentru ţară în Primul Război Mondial. Silviu Vexler a povestit apoi cum ‘voinţa sorţii sau a lui Dumnezeu’ au salvat Templul Coral şi Sinagoga Mare de la distrugerea totală de către legionari. ‘Unul dintre motivele pentru care Templul Coral mai este astăzi în picioare, deşi a fost atacat în timpul Pogromului legionar din Bucureşti, este soarta: atunci când legionari au venit să-l incendieze şi să-l distrugă, nu au adus suficientă benzină cu ei. Şi atunci a fost doar vandalizat, dar clădirea în sine a supravieţuit doar că benzina nu le-a ajuns. Sinagoga Mare a supravieţuit pentru că femeia de serviciu a templului, care nu era evreică, în sinagogă, lua cina înainte de a pleca acasă. Şi, atunci când legionarii au venit să distrugă templul, a ieşit afară – o femeie în vârstă – şi s-a opus legionarilor, spunându-le că ceea ce fac nu este nici creştin, nici uman şi a reuşit până la urmă să-i convingă să nu le dea foc. (…) Am ajuns la concluzia că, mai mult ca niciodată, această comemorare este esenţială datorită ascensiunii curentelor antisemite în Europa din păcate şi în România în ultima perioadă, datorită tendinţelor excesive de a încerca reabilitarea mişcării legionare şi a reprezentanţilor ei principali, de a-l reabilita pe Ion Antonescu sau pe alţi criminali de război’, a arătat deputatul. La eveniment au participat vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Anca Dragu şi Ludovic Orban, alături de numeroşi alţi invitaţi. Dan Barna a vorbit despre o întâmplare trăită cu o seară în urmă, legată de un personaj foarte respectat de acesta în copilărie, dar despre care tocmai a aflat, din nişte însemnări, că era antisemit. ‘Eu am copilărit la Poiana Sibiului. Aveam un vecin, doctorul, personalitate respectată. Avea o bibliotecă fabuloasă. (…) Recent, nepoţii au vândut casa şi am pătruns în acea bibliotecă. Am cumpărat un portbagaj de cărţi. (…) Aseară le-am desfăcut, am încercat să le aşez în bibliotecă. Şi am găsit cartea ‘Accidentul’ de Mihail Sebastian. Doctorul scria opiniile sale, adnotări pe fiecare dintre cărţi. (…) Scria nişte discursuri exact cum avea statul român în jurul personajului: că Mihail Sebastian nu era român. (…) Şi respectul pe care îl purtasem în copilărie s-a pierdut într-o clipă. Era naţionalist, dar căzuse pradă acelor idei stupide care din păcate există şi acum acum. În momentul în care primim informaţii şi noi ca stat reuşim să susţinem iniţiativele de cercetare istorică şi să le facem cunoscute generaţiilor care urmează, cred că ne putem asigura într-o măsură mai mare că următoarele generaţii nu vor risca să cadă pradă unui discurs de duşmănie, de ură faţă de semenii noştri’, a spus Dan Barna, care a menţionat că a primit telefonul de invitaţie de la FCER tocmai când citea însemnările doctorului, ceea ce nu i s-a părut întâmplător. Vicepremierul Kelemen Hunor a subliniat că Pogromul de la Bucureşti reprezintă o pată neagră din istorie. ‘Este înfiorător ceea ce s-a putut întâmpla atunci. Sigur, istoria este cunoscută, aproape toate elementele sunt cunoscute şi sunt convins că vor mai apărea alte elemente în continuare, dar important este să fim conştienţi cu toţii că astfel de evenimente s-au întâmplat fiindcă autorităţile au lăsat să se întâmple, nu au fost foarte ferme, nu au fost hotărâte, şi pe de altă parte nu a existat o solidaritate din partea cetăţenilor. (…) Din păcate şi în aceşti ani, în secolul XXI, vocile antisemitismului şi xenofobiei revin şi sunt perioade când aceste voci sunt puternice’, a spus Kelemen Hunor. El a afirmat că forţele democratice trebuie să spună că ‘există o linie roşie peste care nu se poate păşi’. ‘Ce putem face noi, forţele democratice, responsabile? Să spunem că există un cordon sanitar politic, peste care nu se poate trece, că există o linie roşie peste care nu se poate păşi, că orice manifestare de acest gen, orice afirmaţie care lezează demnitatea umană, lezează o minoritate, trebuie respinsă imediat. Cred că în această perioadă responsabilitatea noastră comună este mare, va fi şi mai mare şi sunt convins că societatea românească nu va permite niciodată să se întâmple astfel de atrocităţi şi nu vom repeta istoria, vom învăţa din istorie şi vom forma o societate în care încrederea şi respectul va fi mare’, a menţionat vicepremierul. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au evocat, în intervenţiile lor, cruzimea acelor momente, şi au arătat totodată că antisemitismul, xenofobia şi rasismul reprezintă pericole de actualitate. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a susţinut că este o datorie sacră să cinstim memoria celor care au suferit aceste atrocităţi. ‘Fără îndoială, pe lângă profunda încărcătură emoţională, amintirea ne ajută să înţelegem mai bine trecutul, să-i învăţăm lecţiile atât de necesare, pentru ca astfel de orori să nu se mai repete. Din păcate, prezentul ne demonstrează că extremismul şi fundamentalismul sunt dificil de eradicat, dimpotrivă, provocările generate de pandemie cu care ne confruntăm au potenţialul de a le intensifica. Tocmai de aceea este cu atât mai necesar să ne reunim eforturile în direcţia bunei înţelegeri şi convieţuiri, a solidarităţii, armoniei şi păcii sociale. Să nu uităm că ura şi dezbinarea n-au adus niciodată beneficii’, a spus Marcel Ciolacu. Liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian, a subliniat că ‘Pogromul de la Bucureşti este parte a Holocaustului şi lucrul acesta trebuie să-l înţelegem şi să ni-l asumăm ca parte a istoriei noastre’. ‘Este parte a Holocaustului, care a fost cel mai îngrozitor eveniment prin care a trecut lumea modernă, şi care a dus la schimbări pe care astăzi poate le considerăm ireversibile în ceea ce priveşte soarta popoarelor, harta lumii şi multe lucruri pe care cei care se considerau atunci naţionalişti şi pentru care naţionalismul însemna vorbe le-au produs. După 80 de ani de evoluţie democratică, România, care devenise România Mare, devenea România mică, devenea România comunistă, devenea România subjugată unui tip de dictatură care nu avea nimic în comun cu spiritul românesc. (…) Naţionalismul nu înseamnă să urăşti, să dispreţuieşti alte naţii, ci dimpotrivă, să colaborezi, să faci tot ce poţi ca naţiunea ta să prospere într-un concert cu toate celelalte naţiuni ale lumii, şi nu împotriva cuiva. Dacă nu vorbim despre lucrurile astea, dacă nu vorbim despre spiritul de la Alba Iulia, riscăm din nou să repetăm istoria’, a afirmat deputatul. Teatrul Evreiesc de Stat îşi face datoria de onoare în această perioadă să posteze, să transmită în mediul online evenimente, texte, momente, lecturi dramatice, frânturi din spectacolele dedicate acestor evenimente, a precizat directoarea TES, artista Maia Morgenstern. ‘Teatrul Evreiesc de Stat îşi face o datorie de onoare în fiecare an, la fiecare eveniment, de a aminti, de a educa, de a crea, de a pune la dispoziţia publicului, chiar şi în această perioadă complicată, dificilă, dureroasă, bulversantă, spectacolele, evenimentele care au ca scop în primul rând a aduce un omagiu şi de a păstra vie în conştiinţa celor care privesc, care învaţă alături de noi ce a însemnat istoria noastră. De altfel, în familia mea am avut întâmplări dureroase, tragice, sunt purtătoarea unor cicatrici profunde, despre care nu mi-e uşor să vorbesc şi totuşi va trebui, pentru că în felul acesta voi şti să cinstesc memoria care au trebuit să plătească cu viaţa fără să aibă altă vină’, a spus Maia Morgenstern, care a dat apoi citire unor emoţionante mărturii din volumul ‘Oraşul Măcelului; Jurnalul rebeliunii şi crimelor legionare’ de F. Brunea Fox. Un mesaj din partea ministrului Apărării, Nicolae Ciucă, a fost prezentat de secretarul de stat Marius Bălu. ‘Mă înclin în faţa acestei tragedii care a avut un impact foarte puternic asupra întregii umanităţi. Acest episod reprezintă unul dintre momentele de apogeu ale practicilor antisemite din România, un punct culminat al evoluţiei evenimentelor din acele vremuri, caracterizate de o atmosferă opresivă tipică unui stat naţional legionar, (…) Este de datoria noastră să păstrăm vie memoria tuturor victimelor. Astăzi, la 80 de ani distanţă de la aceste evenimente atroce, mă alătur în angajamentul nostru comun de a ne aminti trecutul, de a înţelege cum s-a întâmplat un astfel de lucru şi de a ne asigura că nu se mai mai întâmplă niciodată. (…) Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ură şi au săvârşit crime. Este necesar să conştientizăm faptul că nu există un risc mai mare de a fragiliza o societate şi o democraţie decât prin acceptarea pasivă a unor astfel de maladii pe care nu trebuie să le lăsăm să devină contemporane’, se arată în mesajul ministrului. Secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, a caracterizat evenimentele din 1941 ca fiind o dezlănţuire de barbarii şi crime care au atins paroxismul în zilele de 21 -23 ianuarie, prin jefuirea şi masacrarea populaţiei evreieşti din Bucureşti şi prin incendierea unor importante lăcaşuri de cult care îi aparţineau. ‘Semnalul valului de violenţă care a cutremurat opinia publică fusese dat în zilele de 26, 27 noiembrie 1940 de crimele de la Jilava şi de asasinarea barbară a doi dintre cei mai valoroşi oameni de ştiinţă români – Nicole Iorga şi Virgil Madgearu. Nu trebuie să uităm niciodată ce a însemnat în istoria României secolului XX acel delir al intoleranţei şi antisemitismului, cum l-a numit scriitorul Marin Preda. Ororile pe care le-au trăit evreii au fost cele mai abominabile, tocmai pentru că aveau drept subiect poporul care a înzestrat omenirea cu cea mai înaltă idee despre om, considerându-l creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea sa. (….) Ucigaşii de oameni şi incendiatorii de sinagogi se pretindeau purtători ai mesajului evanghelic de iubire a aproapelui. (…) Amintirea suferinţelor prin care au trecut evreii din ţara noastră şi mai ales promovarea unei pedagogii a dialogului sunt deosebit de importante pentru a face ca asemenea lucruri să nu se mai repete’, a subliniat Victor Opaschi. Secretarul de stat pentru relaţii interetnice Lacziko Eniko a apreciat că ‘mişcarea legionară a fost aportul românesc la ceea ce avea să devină una dintre cele mai impetuoase fărădelegi care s-au produs vreodată în civilizaţia creată de om – Holocaustul’. ‘Tragicul eveniment pe care îl comemorăm astăzi este înregistrat în istorie şi sub denumirea de rebeliune legionară. Această denumire parcă le-a transformat pe victimele eliminate în acele zile cu brutalitate de neimaginat în simple victime colaterale ale unei situaţii critice în care două tabere adverse s-au ciocnit, iar rezultatul a fost executarea unei a treia care nu avea legătură cu înţelegerea iniţială. Ei nu, această interpretare dizolvă exact adevărul dureros al acestui fapt istoric’, a arătat oficialul. Cu prilejul evenimentului a avut loc un moment de rugăciune şi au fost transmise mesaje din partea mai multor oficialităţi din Israel. Tot joi a avut loc comemorarea victimelor Pogromului legionar antievreiesc la Monumentul martirilor Pogromului, eveniment organizat de FCER şi Comunitatea Evreilor din Bucureşti.