Preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN), europarlamentarul Vincze Lorant, a declarat luni, pentru AGERPRES, că respingerea de către Comisia Europeană a celor nouă propuneri formulate în cadrul iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack, pe considerentul că politicile respective aparţin statelor membre, este de neacceptat şi este ‘o palmă pe obrazul’ minorităţilor etnice şi lingvistice din UE. ‘Considerăm acest răspuns al Comisiei Europene de neacceptat, pentru că reprezintă o palmă pe obrazul celor 50 de milioane de persoane din Uniunea Europeană care fac parte din minorităţi etnice şi lingvistice. Mai mult de 1,1 milioane de persoane au semnat Iniţiativa Cetăţenească Europeană. S-a văzut foarte bine în ultima perioadă şi în decembrie cât de mult suport politic a reuşit să adune această iniţiativă, inclusiv prin susţinerea Parlamentului German, a Bundestag-ului, a Parlamentului din Olanda şi aşa mai departe. Multe guverne şi parlamente şi-au arătat sprijinul pentru această iniţiativă şi, într-un final, cu o majoritate de trei sferturi şi Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să adopte acte legislative în sprijinul Minority SafePack, aşa cum au fost formulate de iniţiatori. Comisia Europeană a ales să nu facă nimic!’, a declarat preşedintele FUEN, unul dintre iniţiatorii Minority SafePack. Vincze Lorant a spus că răspunsul Comisiei Europene conţine 25 de pagini, din care se pot trage mai multe concluzii şi că una este, într-adevăr, aceea că protecţia minorităţilor intră în competenţa statelor membre. ‘O concluzie este că într-adevăr protecţia minorităţilor este competenţa statelor membre. Asta ştiam de la început, aşa este înscris în Tratatul de la Lisabona, dar e clar încă de la decizia Curţii Europene că Uniunea Europeană are dreptul de a propune iniţiative şi acte legislative, acţiuni în domeniul diversităţii lingvistice şi culturale din UE. Şi acest lucru nu este negat în documentul CE, nu îşi derogă această posibilitate Comisia Europeană, dar spune că totul este în regulă, adică acele acţiuni, acele politici pe care le duce în ultimii ani au întărit diversitatea lingvistică şi culturală şi că totul este în regulă. Eu cred că acest lucru trebuie spus de către minorităţile naţionale dacă simt într-adevăr acest lucru, trebuie întrebaţi, de exemplu, bretonii din Franţa de ce nu îşi mai vorbesc limba maternă, cum le este imposibil ca să dea mai departe următoarelor generaţii acea bogăţie culturală şi lingvistică pe care Franţa nu o recunoaşte ca fiind o comunitate lingvistică. Nicio minoritate nu e recunoscută în Franţa’, a susţinut liderul FUEN. Potrivit lui Vincze, în document CE face referire la Strategia romilor, însă el consideră că aceasta ar fi doar ‘o scuză ieftină’ prin care această instituţie ar sfida minorităţile etnice şi lingvistice din Uniunea Europeană, precum şi Parlamentul European, care a adoptat o rezoluţie favorabilă iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack. ‘Pe de altă parte, citim în document că Strategia romilor ar trebui să ofere răspunsuri suficiente – e utilizată în acest document de mai mult de 20 de ori şi nu se referă la comunităţile lingvistice şi etnice, nu se referă la educaţia lor, la diferite oportunităţi de a-şi folosi limba maternă şi aşa mai departe. Este o scuză foarte ieftină. Noi am cerut un Centru de Diversitate Lingvistică pentru rolul de a vedea în statele membre cum stau limbile minorităţilor în diferite state europene (…) Este un deficit democratic că, deja la a cincea ICE, Comisia Europeană refuză să adopte acte legislative. Atunci pentru ce există acest instrument în Tratatele Uniunii Europene dacă însă Comisia Europeană nu utilizează acest instrument, dacă refuză să ajungă la bun sfârşit orice demers al cetăţenilor?’, a subliniat Vincze Lorant. În privinţa demersurilor viitoare, preşedintele FUEN a spus că se analizează o acţiune pe plan juridic, dar că din perspectivă politică, acest demers va continua. ‘Politic nu suntem la capătul drumului, din contră, noi ştim că avem dreptate, ştim că vrem ce e mai bine pentru minorităţi, pentru statele membre şi diversitatea UE şi vom continua demersul. Avem două atuuri, unul că toate minorităţile sunt acum pe aceeaşi platformă şi foarte mulţi m-au căutat şi sunt foarte supăraţi (…) Avem o platformă puternică care reprezintă o forţă pe care putem clădi pe viitor alte instrumente, alte modalităţi de a urmări acest scop ca UE să se aplece acestei teme şi să sprijine minorităţile naţionale. Avem, pe de altă parte, un sprijin din ce în ce mai accentuat de la state membre şi guverne. E păcate că această entitate birocratică, care nu a fost aleasă de nimeni, Comisia Europeană, a blocat acest demers democratic – un milion de cetăţeni, Parlamentul European ales direct de cetăţenii UE – nu putem să acceptăm acest lucru şi vom continua’, a afirmat Vincze Lorant. Comisia Europeană a respins, la sfârşitul săptămânii trecute, cele nouă propuneri legislative formulate în cadrul iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack, pe motiv că acestea nu intră în competenţa CE întrucât politicile respective aparţin statelor membre ale Uniunii Europene. AGERPRES / (A – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)