Din nevoia de a păstra şi transmite noilor generaţii valorile şi tradiţiile satului de altădată, la Vizantea Livezile, în judeţul Vrancea, a fost deschis, cu fonduri europene, un Muzeu al Satului, care a adunat treptat sute de obiecte, unele dintre acestea vechi de aproape 300 de ani.
‘Pe actualul amplasament al muzeului se afla fosta clădire a CAP-ului, care devenise un loc insalubru, fără geamuri, fără uşi, plin cu gunoi menajer. Nu se mai intervenise asupra construcţiei şi arăta dezastruos. Pe de altă parte, în perioada 2016 – 2018, am dărâmat vreo trei cămine culturale, unde am găsit foarte multe obiecte vechi, adunate de oameni, de copii pe la şcoală în cadrul a diverse proiecte. În locul fiecărui cămin cultural am ridicat alte construcţii, dar am salvat şi obiectele pe care le-am găsit acolo. Aşa ne-a venit ideea de a face în locul vechiului CAP un muzeu, acesta aflându-se şi în imediata vecinătate a fostei mănăstiri Vizantea, monument istoric de clasă A. Am ridicat această clădire de la zero, în parteneriat cu parohia Vizantea, astfel că toate aceste obiecte vechi au fost duse acolo. Oamenii au fost încântaţi şi treptat ne-au sunat, că aveau şi ei un război de ţesut, o piatră de moară de peste 100 de ani, un fus, o ie. Şi dacă au dorit să doneze înseamnă că pentru ei acest muzeu este important. În prezent, avem în muzeu sute de piese, unele vechi de aproape 300 de ani’, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Vizantea Livezile, Dragoş Ciobotaru.
Potrivit primarului, investiţia pentru ridicarea Muzeului Satului a fost de 350.000 de lei, bani din fonduri europene.
Clădirea găzduieşte şi atelierul de sculptură al lui Florin Cristea, unul dintre cei mai importanţi sculptori contemporani din ţară, care este în acelaşi timp şi custode al muzeului. De profesie economist, Florin Cristea este pasionat de arheologie, istorie şi sculptură, astfel că, pentru el, fiecare obiect din muzeu are propria poveste.
‘Avem piese care au aparţinut satului, comunităţii vizăntene, dar şi comunităţilor învecinate. Asupra acestor obiecte, cei care le-au folosit, bărbaţi sau femei, şi-au pus amprenta. Dar când un obiect nu se mai foloseşte, el moare, nu se mai fabrică. De aceea, căutăm, pe cât posibil, să salvăm cât mai multe obiecte, să salvăm memoria colectivă a acestei comunităţi. Avem obiecte şi de acum 300 de ani, o chiuă pentru sfărâmat cerealele, costume populare de la începutul secolului XX. Avem tigve, recipiente de apă sau vin, vegetale, vechi de peste 60 de ani, lăzi de zestre care aşteaptă să fie recondiţionate şi salvate, opinci făcute din pneu de maşină. Dar şi alte obiecte care au ajuns în satul vrâncean din peregrinările localnicilor. De la mină, de exemplu, pentru că lumea satului a fost şi la mină, nu a stat într-o cupolă izolată. Oamenii au plecat pe alte meleaguri pentru a-şi câştiga pâinea şi a-şi hrăni copiii şi au adus cu ei aceste obiecte, pe care noi le-am recuperat, uneori chiar şi de la gunoi. Avem obiecte din Primul şi Al Doilea Război Mondial, avem obiecte vestimentare de la începutul secolului trecut. Avem şi multe obiecte în teren, vestigii arheologice, pe care nu le putem aduce aici’, a povestit Florin Cristea.
Atât muzeul, cât şi atelierul de sculptură sunt vizitate de foarte mulţi copii, mai ales în timpul verii.
‘Cu obiecte locale, produse mai ales de cetăţenii comunei, muzeul nostru se adresează mai mult vizitatorilor. Avem foarte mulţi copii care vin în vacanţă, atât la muzeu, cât şi la atelierul de sculptură. Avem şi o clasă de studiu în cadrul muzeului’, spune Florin Cristea.
Şi pentru că Vizantea Livezi doreşte să-şi recapete statutul de staţiune balneo-climaterică naţională, Muzeul Satului din localitate se vrea a fi unul dintre punctele de atracţie culturală pentru cei care vor veni la tratament aici, alături de aproximativ zece situri arheologice datând din neolitic, identificate cu ocazia unui studiu arheologic pentru planul urbanistic zonal.
