O expoziţie de monede romane imperiale sau republicane, greceşti, celtice şi dacice, descoperite de-a lungul anilor în localităţi din tot judeţul Vrancea, a fost vernisată, vineri, la Muzeul Unirii din Focşani, sub titulatura ‘Argentum Dacorum’.
Monedele, care provin din diverse culturi ce s-au dezvoltat pe teritoriul judeţului Vrancea şi nu numai, în perioada secolelor III î. Hr şi până în secolul al III-lea d. Hr, au fost prezentate în premieră pentru publicul vrâncean.
‘Sunt un vechi colaborator al Muzeului Vrancei, astfel că pe parcursul acestor ani am avut ocazia să cunosc foarte bine colecţia numismatică a muzeului, în mod special partea antică şi medievală. Colecţia prezentată astăzi se caracterizează prin diversitate. Nu este o colecţie foarte bogată, cantitativ vorbind. În schimb, sunt câteva piese deosebite, aproape unicat, care acoperă aproape toate perioadele antichităţii, începând cu perioada greacă clasică şi până în perioada romană târzie. Din punctul meu de vedere, Muzeul Vrancei este singurul muzeu din Moldova care deţine o colecţie atât de diversă pentru antichitate’, a declarat Lucian Munteanu, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie Iaşi.
Din colecţie face parte şi o monedă ateniană, din a doua jumătate a secolului al V-lea î. Hr, care se bucura în epocă de foarte mare apreciere datorată puterii economice şi politice a oraşului Atena. Moneda, descoperită la Focşani în 1980, în timpul unor lucrări edilitare, este singura de acest fel descoperită pe teritoriul Moldovei şi Munteniei şi printre cele mai vechi descoperite pe teritoriul României.
În cadrul expoziţiei, a fost expus Tezaurul de la Vânători, conţinând 91 de monede de argint celto-dacice care datează din perioada 230 – 180 î.Hr , descoperit în anul 2016, în Crângul Petreştia de lângă Focşani, cu ajutorul unui detector de metale, precum şi Tezaurul de monede şi podoabe dacice din argint de la Clipiceşti, alcătuit din 25 de monede, o fibulă şi un colier de argint, o foiţă de argint aurită de peste 500 de grame, toate datând din perioada 100 – 50 î. Hr.
În primăvara anului 1969, la Bordeşti, a fost descoperit un alt tezaur din care au fost recuperaţi 44 de denari romani din perioada Republicii şi din vremea lui Augustus, din perioada 149 – 16 î. Hr. De asemenea, în 1955, pe strada Ghergheasa din Focşani, în timpul unor lucrări de sistematizare, a fost descoperit un tezaur format din 120 de piese, din care au fost recuperate 66 de monede, printre care şi 60 de antoninieni, acesta fiind singurul tezaur de acest fel cunoscut pe teritoriul Moldovei. Ambele fac parte acum din expoziţia de la Muzeul Unirii.
Monedele au ajuns în această zonă, potrivit cercetătorilor, atât în urma comerţului, dar şi ca plată pentru diverse servicii militare sau ca stipendii pentru populaţiile de la nord de Dunăre pentru a nu ataca graniţele Imperiului Roman.
‘Monedele respective au ajuns aici fie prin comerţ, fie prin plăţi politice, militare sau relaţii diplomatice, fie au fost bătute aici. (…) Monedele greceşti au ajuns în zonă cel mai probabil prin intermediul relaţiilor comerciale din secolul IV-a î.Hr, iar aceste relaţii comerciale au fost intermediate de grecii care se aflau pe coasta de vest a Mării Negre, în speţă cetatea Histria. (…) Monedele datând din perioada sfârşitului secolului III î.Hr şi începutul secolului II î. Hr e posibil să fi fost iniţial bătute de un trib celtic ajuns prin zonă, iar tehnica şi producţia să fi fost asumată de localnicii de origine geto-dacă. Monedele respective cel mai probabil nu au fost folosite în tranzacţii, aşa cum se întâmplă în ziua de astăzi. Ele au avut mai mult rolul de a afirma o autoritate politică şi un prestigiu al celui care conducea uniunea de triburi, al unei uniuni de triburi faţă de alte triburi din zonă. Practic, prin aceste monede, ele îşi afirmau identitatea şi puterea. (…) Aproape jumătate din tezaurele romane republicane descoperite în Moldova sunt concentrate pe teritoriul judeţului Vrancei. Toate se leagă de factorul politic, de daci, de uniuni de triburi care probabil şi-au dezvoltat autoritatea, au devenit şi mai puternici şi au intrat în dialog cu romanii de la sudul Dunării, pentru a nu efectua incursiuni în teritoriile imperiului. Aceasta era o politică foarte întâlnită în epoca romană. Plata unor stipendii asigura liniştea la graniţele imperiului’, a povestit arheologul Lucian Munteanu.
Toate monedele, cu o singură excepţie, sunt de argint şi sunt legate de populaţia locală din această zonă a Carpaţilor de Curbură.
La realizarea acestei expoziţii a lucrat o echipă de la Muzeul Vrancei, coordonată de arheologul Mădălina Stănescu, împreună cu Ştefan Honcu, Lucian Munteanu şi Andrei Baltag, arheologi din cadrul Institutului de Arheologie Iaşi.
Muzeul Vrancei, care adăposteşte şi alte colecţii de monede şi obiecte din diverse epoci, şi-a propus să revină periodic cu câte o expoziţie, pentru a scoate din depozite şi a prezenta publicului vrâncean aceste comori.
Expoziţia de monede antice va fi deschisă până pe 30 iunie 2022 şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9,00 şi 16,00. AGERPRES / (A – autor: Dana Lepădatu, editor: Marius Frăţilă)
