Circa o sută de fotografii şi cărţi poştale realizate de fotograful Franz Koroschetz în municipiul Focşani şi judeţul Vrancea la începutul secolului XX au fost expuse, luni, la Muzeul Unirii din Focşani în cadrul manifestărilor prilejuite de cea de-a treia ediţie a Zilelor Muzeului Vrancei.
Născut în anul 1968, îl întâlnim pe Franz Koroschetz în Focşani începând cu anul 1900, unde îşi deschide un atelier pe una din străzile principale din oraş. Treptat, ajunge cel mai renumit fotograf din Focşaniul de la acea vreme, remarcându-se prin sute de fotografii de familie sau prin imortalizarea unor evenimente importante de la acea vreme.
‘Fotografiile sale depăşesc cu mult graniţele oraşului Focşani. Practic, dacă erai focşănean sau vrâncean şi voiai să te respecţi, trebuia să ai în casă cel puţin o fotografie cu tine sau cu cei dragi, făcută la celebrul de acum atelier Koroschetz. În timp, a ajuns să realizeze şi fotografii care surprind realităţile urbanistice ale Focşaniului. La serviciile lui s-a apelat în 1929, la moartea maiorului Pastia, filantropul care a lăsat oraşului Focşani două instituţii emblemă, teatrul şi Ateneul Popular. Koroschetz a fost cel care a imortalizat atmosfera din acele zile de doliu. Doi ani mai târziu, acelaşi Koroschetz este prezent la inaugurarea bornei de hotar unde participă şi Nicolae Iorga şi surprinde pentru posterioritate acest eveniment. De asemenea, el realizează o serie întreagfă de fotografii care surprind clădirile de epocă din Focşani, străzile, obiceiuri ale oamenilor etc’, a declarat muzeograful Ionuţ Iliescu.
Viaţa lui Frank Koroschetz în Focşani nu este scutită de neplăceri, după Primul Război Mondial acesta fiind cercetat de autorităţile vremii pentru eventuale colaborări cu ocupantul german.
‘În 1919, la finalul Primului Război Mondial, după plecarea ocupantului, statul român a considerat că trebuia să facă o anchetă pentru a vedea cine sunt acei cetăţeni care au colaborat cu ocupanţii germani şi au făcut viaţa atât de grea focşănenilor. Iniţial, din cauza originii sale de supus austriac, a fost cercetat şi Koroschetz, iar în timpul anchetei i-a fost sechestrat atelierul. Îl va primi înapoi, un an mai târziu, abia după ce autorităţile s-au lămurit că el nu a contribuit cu nimic la înrăutăţirea situaţiei românilor în timpul ocupaţiei germane, nedându-le acestora niciun fel de informaţii’, a explicat Ionuţ Iliescu.
Frank Koroschetz moare în 1934 şi este înmormântat în Cimitirul Nordic, unde rămâne în anonimat până după Revoluţie, când este descoperit şi valorificat de doi colecţionari locali, pasionaţi de istoria Focşaniului de altădată, care deţin în colecţiile lor sute de fotografii ale artistului, găsite nu atât în Vrancea, cât în restul României, dar şi în Germania, Franţa sau Italia.
De asemenea, peste o sută de fotografii se află la acest moment în colecţia Muzeului Vrancea, putând fi admirate zilele acestea la Muzeul Unirii, în cadrul unei expoziţii dedicate acestuia. AGERPRES / (A – autor: Dana Lepădatu, editor: Karina Olteanu)
