Prefectul Nicuşor Halici a declarat, marţi, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, că unul dintre motivele pentru care judeţul a fost cel mai afectat de secetă în acest an este şi faptul că Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Vrancea nu a făcut nicio investiţie în judeţ în ultimii zece ani în domeniul îmbunătăţirilor funciare.
‘ A fost o secetă pedologică accentuată pe o mare parte din suprafaţa României, dar, una peste alta, judeţul Vrancea este cel mai afectat din toată ţara. Şi asta se datorează unei multitudini de factori. Dincolo de cei naturali, se datorează şi unor factori instituţionali, umani. Şi cel mai grav este că cel puţin la ANIF Vrancea nu a existat niciun fel de activitate în ultimii zece ani din acest punct de vedere. În ultimii zece ani, în domeniul îmbunătăţirilor funciare, în Vrancea nu s-a făcut nicio investiţie, spre deosebire de restul ţării, unde s-au făcut investiţii şi deşi au traversat un an destul de secetos, ca şi noi, n-au calamităţile pe care le avem noi şi nici pierderile uriaşe care pun într-o postură de faliment cam pe toţi fermierii. Pentru că în celelalte judeţe, ce să vedeţi? ANIF-ul a funcţionat cumva, inter-instituţional a existat o colaborare între factorii implicaţi în fenomenul agriculturii şi acele calamităţi acolo au fost mai suportabile, maxim 50% în cele mai grave situaţii, nu de 100% şi pe suprafaţă foarte mare’, a declarat Nicuşor Halici.
Acesta a făcut o comparaţie între comunele din zona de sud a judeţului, care utilizează sistemul de irigaţii al ANIF Brăila, unde pagubele cauzate de secetă nu au fost atât de mari şi comunele din restul judeţului, care nu au avut acces la un sistem de irigaţii funcţional.
‘Noi, din cele 97.000 de hectare de teren arabil efectiv lucrate în judeţul Vrancea, avem cam 5.000 irigabile, deşi potenţialul este unul mai ridicat, fără celebrul canal Siret – Bărăgan. Dar celelalte canale puteau fi puse la dispoziţie şi fermierilor, puteau fi puse în funcţiune şi am ajuns să avem această suprafaţă şi acest grad de calamitate imens. Multe din aceste canale nu trebuie decât curăţate, defrişate şi curăţate pentru a deveni funcţionale, altele cu nişte investiţii mai mari pot deveni funcţionale. (…) Sunt mai multe investiţii pe care le avem în vedere în perioada următoare, unele sunt deja în licitaţie la nivelul ANIF România, pentru altele s-au făcut memorii, pentru unele şi nişte note conceptuale, altele vor urma, ca în 2023 să nu mai repetăm această greşeală impardonabilă. Pentru că vorbim de supravieţuire aici. Dacă nu luăm frâiele şi nu ne facem treaba, nu o să avem ce mânca. Acum o să luăm din judeţele învecinate. Dar eu stau si mă întreb, cum avem UAT-uri pe raza judeţului Vrancea, în sud, care au trecut la ANIF Brăila şi acelea sunt funcţionale şi pe acea zonă, la Măicăneşti, Ciorăşti, nu avem gradul de calamitate atât de ridicat? Asigurarea apei de ANIF Brăila a permis nişte culturi care să temporizeze pierderea şi acest deficit pe care fermierii îl înregistrează în celelalte zone ale judeţului’, a spus Halici.
Potrivit prefectului, pierderile din agricultură în judeţ se cifrează la peste 150 de milioane de de euro în acest an, dar, raportat la producţia anilor trecuţi, pierderile sunt cu mult mai mari.
‘Dacă vorbim doar de nivelul investiţiilor, pierderile din acest an trec de 150 de milioane de euro, cam cât s-a centralizat. Dar pierderea în realitate, pe producţiile pe care le raportam anii anteriori se duce undeva spre un miliard de euro. Şi dacă mai luăm în calcul că avem o grămadă de fermieri care îşi hrănesc animalele, păsările cu ceea ce cultivă şi dacă nu au cultivat trebuie să-şi reducă şi efectivele, pierderile sunt şi mai mari, unele dintre ele greu recuperabile’, a fost de părere Halici. AGERPRES / (A – autor: Dana Lepădatu, editor: Antonia Niţă)
