Consiliul Judeţean (CJ) Vrancea a găzduit, vineri, conferinţa de închidere a proiectului de cercetare socio-pedagogică ‘Copii între două lumi’ privind reinserţia şcolară a copiilor întorşi din străinătate, în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele studiului privind efectele educaţionale şi psihologice ale remigraţiei asupra copiilor.
‘În anul 2017, estimam că în România sunt între 150.000 şi 180.000 de copii reveniţi din străinătate. Estimarea mea era fundamentată la momentul respectiv pe cifrele extrem de exacte pe care autorităţile spaniole le au despre copiii români care pleacă din Spania înapoi spre România. La momentul respectiv era vorba de circa 50.000 de copii reveniţi din Spania în România, într-un interval de opt ani. În Vrancea, la momentul 2016, erau 1.067 de copii reîntorşi din străinatate. Asta reprezenta circa 2% din totalul populaţiei şcolare. Din estimările mele, aş tinde să spun că la momentul actual sunt mult mai mulţi copii, pentru că remigraţia s-a accentuat foarte tare în ultimii doi ani, când pandemia a cam închis multe oportunităţi în multe ţări europene şi numărul părinţilor care vin în ţară, şi deci şi al copiilor, a crescut’, a declarat psihologul Silviu Brebuleţ.
Acesta a subliniat faptul că în şcoala românească reintegrarea copiilor întorşi din străinătate ţine cont mai mult de aspecte de ordin educaţional decât de cele psihologice.
‘Atât copiii, cât şi părinţii şi cadrele didactice se concentrează mai ales asupra dificultăţilor educaţionale pe care le au copiii la revenirea în România mai mult decât asupra dificultăţilor psihologice şi de ordin emoţional. Asta nu înseamnă că impactul psihologic al remigraţiei este nesemnificativ’, a precizat Brebuleţ.
Potrivit acestuia, elevii remigraţi şi-ar dori de la profesori mai mult timp dedicat comunicării, pentru a înţelege problemele şi dificultăţile cu care aceştia se confruntă. De asemenea, elevii şi-ar dori realizarea de sarcini educaţionale în grup şi nu individual, activităţi şcolare interactive care să faciliteze comunicarea între elevi şi integrarea copiilor care au dificultăţi de cunoaştere a limbii române.
Una dintre provocările pentru şcoala românească pe care studiul le-a identificat este acela că elevii remigraţi vorbesc uneori puţin, uneori chiar deloc, limba română, iar sistemul nostru educaţional nu este obişnuit să predea limba română ca pe o limbă străină.
Cercetările au scos la iveală faptul că, dacă în trecut copii remigraţi erau în general copii născuţi în România, plecaţi în străinătate şi ulterior reîntorşi în ţară, în ultimii ani copiii sunt născuţi în străinătate şi veniţi în România, astfel că majoritatea remigraţilor nu au avut niciun contact anterior cu sistemul educaţional românesc, ceea ce îngreunează ulterior reintegrarea acestor copii.
Proiectul s-a desfăşurat în perioada iunie – noiembrie 2021 şi a avut ca scop conştientizarea şi sensibilizarea instituţiilor din România cu privire la faptul că reîntoarcerea copiilor din diaspora reprezintă o prioritate şi necesită adoptarea şi aplicarea de strategii generale, pentru a facilita readaptarea copiilor ulterior revenirii în ţară.
‘Vreau să vă felicit pentru implicarea de care aţi dat dovadă în cadrul acestui proiect. Este o problemă care ne afectează, mai ales având în vedere contextul european. Statul român trebuie să aibă grijă de populaţia şcolară, este important să facem ceva acolo unde suntem şi să avem o relaţie de parteneriat. Vă asigur că instituţiile pe care le coordonăm în calitate de Consiliu Judeţean sunt deschise la astfel de parteneriate şi important este ca astfel de proiecte să se încheie cu măsuri concrete’, a declarat preşedintele CJ Vrancea, Cătălin Toma.
Proiectul a fost realizat de Asociaţia culturală româno-italiană PROPATRIA din Roma în colaborare cu CJ Vrancea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Vrancea, AsociaţiaPropatriaVox din Focşani, cu susţinerea Secretariatului General al Guvernului prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, sub patronajul Ambasadei României în Italia. AGERPRES / (A, AS – autor: Dana Lepădatu, editor: Karina Olteanu)
