Unirea Principatelor Române de la 1859 şi unioniştii focşăneni care au pus umărul la realizarea acesteia s-au aflat în centrul unei evocări în cadrul seminarului ’24 ianuarie 1859 – Începutul unificării teritoriilor româneşti’, care a avut loc, luni, la Muzeul Unirii din Focşani.
Cei prezenţi au susţinut cu documente inedite, aflate în patrimoniul Muzeului Vrancei, implicarea elitei din Focşanii acelor timpuri în realizarea Unirii şi atitudinea pro-unionistă a ţărănimii clăcaşe, reprezentate prin Ion Roată din Câmpuri. Tot cu ajutorul unor documente inedite, au fost evocate figurile unioniştilor Costin Stamatin, Ştefan Dăscălescu şi fiul său Dimitrie Dăscălescu.
‘În acest muzeu se află memoria Focşanilor. În anii de dinainte de 1989, buldozerele comuniştilor au demolat sistematic toate clădirile care ne aminteau de oraşul de dinainte, dar în acest muzeu au fost aduse chipurile unor oameni care au făcut Unirea. Să ştiţi că Unirea se face cu masele, dar se gândeşte cu elitele. Focşanii de acum un secol şi jumătate a avut oameni mari. E momentul ca şi Focşaniul de astăzi să ia ca model elitele paşoptiste şi cele care au făcut Unirea. Şi vreau să vă aduc în atenţie familia Dăscălescu şi Stamatin, mai precis pe Ştefan Dăscălescu şi fiul său Dimitrie Dăscălescu şi pe Costin Stamatin. Ne aducem aminte de aceşti oameni mari cultivându-le valorile. Imaginaţi-vă că în acea epocă nu toţi erau unionişti. Erau mulţi şi împotriva acesteia, unii care au făcut chiar puşcărie pentru idealul lor de unire’, a spus managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.
Despre implicarea femeilor în Unirea de la 1859 şi mai ales despre acţiunea soţiei lui Nicolae Gogoride, antiunionist convins, care a fost definitorie, în felul său, pentru actul unirii, a vorbit subprefectul judeţului Vrancea, Claudia Seramficiuc.
‘Imaginaţi-vă anul 1859 ca pe o imensă tapiţerie în care sunt îngrămădite vieţile tuturor celor care locuiau ţinuturile româneşti – bărbaţi, femei, copiii, deopotrivă. Vom putea observa siluetele a câtorva sute de bărbaţi care se agită pentru Unire. Ei sunt oamenii politici şi militari ai vremii, care au reuşit prin statutul lor social şi prin relaţiile instituţionale să facă Unirea. (…) În jurul bărbaţilor am putea observa nişte femei. Sunt mamele, soţiile, fiicele acestor bărbaţi, sunt acele femei care, atunci când bărbaţii se închideau în saloane pentru a crea strategii şi diverse acţiuni, făceau schimb de informaţii, confecţionau recuzita unirii, nelăsându-şi niciodată îndatoririle lor deoparte (…), trăind cu speranţa unirii. Sunt tot atâtea femei unioniste câţi bărbaţi unionişti. (…) Aduc în faţa dumneavoastră memoria Cocuţei Gogoride, soţia lui Nicolae Gogoride, antiunionist convins. Acesta plănuieşte să fraudeze alegerile din Moldova, încheind un pact atât cu Poarta Otomană, cât şi cu Imperiul Habsburgic, pentru a accede ca domn. Cocuţa Gogoride, cu flerul ei de femeie, umblă în corespondenţa soţului său şi află de complotul pe care acesta îl punea la cale. Trimite aceste scrisori fratelui său, care la rândul său le dă spre publicare unui ziar din Bruxelles. În urma publicării acestor scrisori, Nicolae Gogoride este demis de Poarta Otomană, iar turcii sunt nevoiţi să-şi schimbe atitudinea faţă de Principatele Române. Iată cum Cocuţa Gogoride reuşeşte să aibă o contribuţie majoră la Unirea din 1859’, a povestit Claudia Serafimciuc.
Muzeul Unirii din Focşani găzduieşte în aceste zile o expoziţie de documente valoroase din epoca Unirii, dar şi una itinerantă de uniforme militare ale Jandarmeriei Române din perioada 1850-1941.
Evenimentele au fost organizate de Muzeul Vrancei, sub egida Consiliului Judeţean Vrancea.
