Zece din cele 73 de oraşe şi comune din judeţul Vrancea au sisteme de canalizare funcţionale, dar acest sistem urmează să fie extins, cu fonduri europene, în alte 30 de comune din judeţ, potrivit directorului Companiei de Utilităţi Publice (CUP) Focşani, Gheorghe Vasilescu.
‘Avem destul de multe localităţi din zona rurală care nu dispun de sistem de canalizare. Din 73 de localităţi din Vrancea, cele cinci centre urbane au reţele de canalizare şi staţii de epurare care asigură o epurare a apelor conform normativelor. Mai există canalizare şi la Gugeşti, Gologanu, Homocea, Cîmpeneanca, Goleşti, Vidra. În total, zece localităţi. Dar suntem în etapa de înfiinţare de sisteme de canalizare în zona rurală, cu staţii de epurare noi, cu fonduri europene, prin programul POIM. La Măicăneşti, de exemplu, avem în curs de execuţie o staţie zonală de epurare, care va colecta apa din mai multe localităţi, Bilieşti, Suraia, Vulturu, Năneşti. Avem în lucru o extindere şi modernizare a unei staţii de epurare existente la Gugeşti, care va prelucra apele uzate din Urecheşti, Popeşti, Bordeşti, Tâmboieşti, Slobozia Bradului, Obrejiţa, Sihlea, Dumbrăveni şi Gugeşti. O serie de localităţi învecinate cu sistemele existente vor aduce apele uzate acolo, respectiv Cârligele, Coteşti Vânători la Focşani, în staţia de la Odobeşti se vor aduce apele uzate de la Vârteşcoiu, Bordeşti, Jarişte şi Boloteşti, la Panciu se aduc apele uzate de la Străoane, în staţia de la Adjud se vor aduce apele uzate de la Rugineşti etc. Deci avem în atenţie extinderea sistemelor de canalizare astfel încât să utilizăm sistemele existente cât mai mult, spre a optimiza costurile’, a declarat Gheorghe Vasilescu.
Directorul CUP SA, societatea care gestionează reţelele de apă şi canalizare în Vrancea, spune că se vor găsi soluţii şi pentru zonele de munte, acolo unde, din cauza reliefului, reţelele de canalizare centralizate sunt ineficiente şi costisitoare.
‘Zona de munte şi chiar parte din zona de deal sunt dificile din punct de vedere al reliefului. În zona deluroasă, unde în mare parte avem acum proiecte, avem foarte multe staţii de pompare a apelor uzate pentru a putea transporta apa către colectoarele principale. Dar zona de munte, unde un sistem centralizat poate fi ineficient şi ar conduce la costuri de exploatare foarte mari şi implicit tarife plătite de populaţie prohibitive, sunt posibile sisteme individuale de preluare a apelor uzate. Legislaţia s-a modificat de curând, astfel încât să se poate finanţa aceste sisteme individuale sau de grup, fose septice, mini staţii de epurare, care pot rezolva şi această problemă. Prin PNRR, sunt prevăzute fonduri, şi legislaţia se adaptează în acest moment, pentru a putea fi accesate atât de primării, cât şi de operatori pentru realizarea unor astfel de sisteme’, a precizat Vasilescu.
Potrivit prevederilor legislaţiei de mediu, cetăţenii au obligaţia să se conecteze la sistemele de canalizare centralizate nou înfiinţate, pentru a reduce astfel poluarea solului şi a subsolului.
‘Fondurile europene alocate României sunt în general pe partea de mediu. Şi partea de mediu are în vedere aspectul acesta ar reducerii până la eliminare a poluării solului şi a subsolului. Se urmăreşte înfiinţarea de sisteme de canalizare pentru a nu se mai folosi acele fose absorbante pe care le au cei mai mulţi cetăţeni şi care poluează pânza freatică. În momentul în care se înfiinţează un sistem de canalizare într-o localitate şi pe o anumită stradă există reţea de canalizare, legislaţia românească obligă cetăţenii să renunţe la sistemele vechi de canalizare şi să se conecteze la sistemul nou înfiinţat. Pe măsură ce se dezvoltă aceste sisteme de canalizare pe raza localităţilor, pe diverse programe, riveranii trebuie să se racordeze la sistemul de canalizare centralizat, pentru a reduce în acest fel poluarea solului şi a subsolului’, a spus Vasilescu.
Racordarea comunelor din judeţ la reţelele de canalizare face parte dintr-un amplu program de extindere a reţelelor de apă şi canalizare în Vrancea, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro.
