Un număr de 39 de organizații neguvernamentale și redacții din România au transmis în data de 13 iunie Ministerului Justiției un set de propuneri consolidate privind proiectul de lege destinat transpunerii Directivei (UE) 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică – Strategic Litigation Against Public Participation (Directiva anti-SLAPP). Inițiativa reflectă nevoia de a construi un cadru legal robust pentru protejarea jurnaliștilor, activiștilor civici și organizațiilor societății civile.
Directiva (UE) 2024/1069 a Parlamentului European și a Consiliului vizează protejarea jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului, organizațiilor neguvernamentale și altor persoane implicate în mobilizarea publică împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, cunoscute sub denumirea de SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation). Scopul directivei este de a preveni folosirea sistemului de justiție ca instrument de intimidare sau suprimare a vocilor critice în cauze transfrontaliere, prin introducerea unor garanții procedurale, cum ar fi respingerea rapidă a acțiunilor abuzive, posibilitatea solicitării unei cauțiuni de la reclamant și sancționarea acestuia prin amenzi și despăgubiri. Deși directiva se aplică cauzelor cu implicații transfrontaliere, atât Comisia Europeană, cât și Consiliul Europei încurajează extinderea protecției și la cauzele naționale.
Directiva anti-SLAPP adoptată la nivel european este o reacție la un fenomen în creștere în Europa: folosirea abuzivă a sistemului judiciar pentru a intimida sau reduce la tăcere vocile critice din societate – prin procese costisitoare și consumatoare de timp, inițiate nu pentru valorificarea dreptului de acces la justiție, ci pentru a intimida sau șicana.
Proiectul de lege publicat de Ministerul Justiției, care s-a aflat în consultare publică începând cu luna aprilie 2025, stabilește aplicarea garanțiilor directivei și la cauzele naționale de tip SLAPP, fiind vizate acțiunile civile introduse împotriva jurnaliștilor, activiștilor, cu scopul intimidării acestora, având ca obiect solicitarea de daune în cuantumuri disproporționate sau în mod șicanatoriu sau abuziv. La o dezbatere publică organizată de Ministerul Justiției în data de 12 mai 2025, organizațiile prezente au insistat asupra unor garanții mai puternice care să fie menționate în proiectul de lege.
Documentul transmis pe 13 iunie 2025, de cele 39 de organizații, conține observații însoțite de amendamente concrete. Printre cele mai importante propuneri se numără:
- stabilirea posibilității aplicării din oficiu a garanțiilor stabilite de directivă și proiectul de lege (respingere rapidă, cauțiune, despăgubiri) în sprijinul pârâților vulnerabili;
- instituirea unei amenzi obligatorii, în cuantumul stabilit de instanță, în situația în care instanța de judecată stabilește existența unui caz de tip SLAPP, ca un instrument disuasiv;
- protecția entităților terțe, care pot sprijini apărările părților vizate prin instrumente de tip amicus curiae, fără a deveni părți în proces (ca intervenienți accesorii);
- aplicarea garanțiilor din lege și în cauzele aflate în derulare, în privința efectelor viitoare ale unor situații născute sub vechea lege, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și cu respectarea principiului neretroactivității legii;
- desemnarea instituției Avocatului Poporului drept instituție care va furniza informații/consiliere persoanelor vizate de acțiuni de tip SLAPP,, având în vedere necesitatea unei capacități instituționale adecvate.
În același timp, organizațiile au solicitat Ministerului Justiției să analizeze alte tipologii de cauze care pot produce efecte similare cu cazurile de tip SLAPP (acțiuni civile), în materiile penal și contencios administrativ. Spre exemplu, în litigii de contencios administrativ în care organizații neguvernamentale contestă legalitatea unor acte administrative, urmărind un interes public, angajarea unor cheltuieli de asistență juridică disproporționate de către o instituție publică și, ulterior, suportarea acestora de către organizația în cauză, poate conduce la efecte nocive în societatea civilă, inclusiv la acțiuni de dizolvare a organizațiilor. Cazurile Asociației Salvați Bucureștiul, Miliția Spirituală sau Greenpeace sunt câteva exemple în acest sens, motiv pentru care organizațiile au solicitat Ministerului Justiției să evalueze eficiența mecanismului de reducere a cheltuielilor de judecată și să fundamenteze temeinic soluția de politică publică aleasă, identificând soluții viitoare.
Printre semnatari se numără organizații consacrate ale societății civile, dar și redacții ale jurnaliștilor sau organizații civice din toată țara. Pentru detalii suplimentare: Luca Ciubotaru, Asociația LiderJust, liderjust@gmail.com, Telefon: +40 741 975 076
Asociații semnatare:
Asociația LiderJust, Fundația Konrad Adenauer – Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est, Free Press for Eastern Europe, Asociatia Eurolife, Asociația AER Muntenia, ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Asociația Rădăuțiul Civic, Fundația Eco-Civica, Asociația Bankwatch România, Floreasca Civica, Asociația pentru Consum Sustenabil, Asociația Inițiativa Civică Bucureștii Noi, ARCA – Asociatia pentru cetățenie culturală, Grupul de Inițiativă Civică I.O.R. Titan, Code for Romania, Platforma primulrand.ro, Asociația 2Celsius, Fundaţia Greenpeace CEE România, Asociația Funky Citizens, APADOR-CH, Miliția Spirituală, Asociația CENTRUL DE EXPERTIZĂ EUROPEANĂ – EUROPULS, Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (Politică la minut), Expert Forum, PressOne, Centrul FILIA, Asociația Tech and Tonic, RomaJust Asociația Juriștilor Romi, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, Context.ro, Asociația Dela0 Media (Dela0.ro), Public Record, Asociația One World Romania, World Vision România, Asociația Media DoR, Forumul Judecătorilor din România.
Sursa: Ecopolitic.ro
