Cultura românească este una solidă, care trebuie exportată şi arătată lumii întregi într-un mod discret, inteligent, cu argumente ştiinţifice şi nu naţionaliste, consideră istoricul de artă Doina Lemny, muzeograf şi cercetător la Centrul ”Pompidou” din Paris.
Doina Lemny declară pentru AGERPRES că tânăra generaţie poate fi atrasă în rândul consumatorilor de cultură inclusiv prin podcasturi de calitate, cu diferite personalităţi.
Istoricul de artă subliniază că proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii a avut un impact esenţial şi a adus în atenţia iubitorilor de artă oraşul de pe Bega: dacă înainte de anul exercitării acestui titlu străinii pronunţau Timişoara cu ‘s’, după aceea, numele oraşului a fost pronunţat corect – cu ‘ş’.
”Este importantă Ziua Culturii, pentru că în afară de Brâncuşi şi de Eminescu, noi trebuie să scoatem în evidenţă şi alţi oameni de cultură care o susţin. Cultura românească este una solidă, pe care trebuie să o exportăm, să ştim să o arătăm lumii într-un mod discret, inteligent, cu argumente ştiinţifice şi nu cu argumente naţionaliste”, declară aceasta.
Ca exeget al operei lui Constantin Brâncuşi, Doina Lemny afirmă că noua eră a digitalizării poate avea efecte benefice în cultură, dar poate şi să dăuneze, mai ales în ceea ce priveşte originalul, prin reproduceri.
”În multe situaţii, de exemplu în ceea ce priveşte expoziţia Brâncuşi, s-a pus problema să se facă tot felul de reproduceri ca să-l vedem pe artist, dar nu este corect, pentru că Brâncuşi ţinea foarte mult la originalul operei, să atingă el opera. De aceea este şi foarte greu de organizat o expoziţie. Dar digitalizarea poate fi luată şi sub altă formă, a transmiterii cunoştinţelor, a unor texte care i-au aparţinut, a unor comentarii importante, a traducerii unor texte importante. De exemplu, eu, în februarie, public o carte cu scrierile şi aforismele lui Brâncuşi. Până acum, au fost publicate cărţi cu scrierile preluate, dar nimeni nu a avut posibilitatea să meargă la sursă. Eu am avut această posibilitate şi răbdarea necesară să merg la sursă, să caut fiecare bileţel, fiecare bucăţică de hârtie, pentru că Brâncuşi nu arunca nimic, şi să reproduc aproape întocmai ceea ce Brâncuşi a scris. Spun ‘aproape’, pentru că am dus o muncă de filolog ca să normalizez puţin (textele – n.r.), fără să-l trădez pe Brâncuşi, ca şi publicul francez să înţeleagă, pentru că Brâncuşi scria şi în limba română şi în franceză, ‘ca un artist’, iar eu trebuia să redau textul păstrând o coerenţă şi fidelitatea, care este importantă. Cartea va apărea la o editură franceză, în februarie”, a menţionat ea.
Aceasta a făcut referire la modalitatea de atragere a tinerilor către cultură.
”Mie îmi plac şi podcasturile care se difuzează, iar unele sunt de foarte bună calitate. Este greşit ceea ce se întâmplă, însă, cu jurnaliştii care preiau informaţii din alte informaţii şi tot aşa, care conduc la denaturări, pentru că nu merg la sursa directă, dar podcasturile cu personalităţile şi cu specialiştii care sunt recunoscuţi sunt foarte utile. Podcasturile, reproducerile unor conferinţe sunt bine-venite. Pe tineri îi putem atrage spre cultură cu aceste podcasturi, cu filme şi cu expoziţii. De exemplu, la expoziţia ‘Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale’ (curatoriată de Doina Lemny – n.r.) deschisă în anul Capitalei Culturale Europene Timişoara 2023, la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara, au venit foarte mulţi tineri, şcoli, copii care desenează. Au trecut pragul expoziţiei, care va rămâne deschisă până în 28 ianuarie, peste 100.700 de persoane”, arată Doina Lemny.
În opinia acesteia, Brâncuşi este al tuturor, nu doar al românilor.
”Cultura română trebuie să aibă ecou în afară. Depinde cine face acest ecou şi este bine. Sunt mulţi care transmit aspecte din cultura românească de foarte bună calitate. Alţii merg pe naţionalisme. De exemplu, ceea ce eu nu agreez este expresia: ‘Brâncuşi este al nostru’. Nu trebuie să ne batem cu pumnii în piept că Brâncuşi este al nostru. Brâncuşi este al tuturor şi cred că şi el ar fi fost fericit, acolo unde este, să audă că Brâncuşi este al tuturor. Pentru că el a fost, prin drumul şi prin legenda pe care şi-a creat-o, unul dintre primii europeni, pentru că a traversat Europa pe jos, dar cu o deschidere care i-a permis să dialogheze şi să colaboreze cu cei mai mari oameni ai culturii”, declară aceasta.
Ce ecouri a avut, în spaţiul european, proiectul Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii?
”Ecouri foarte bune, în proporţie de peste 99%, din experienţa mea. Au fost unele remarci privind atmosfera din expoziţie (exponatele au fost prezentate într-o atmosferă de semiobscuritate – n.r.). Arhitectul nu a făcut nimic fără acordul meu, suntem o echipă. Eu am avut o idee să încercăm să-l prezentăm pe Brâncuşi aşa cum şi-ar fi dorit el, pentru că el prefera fotografiile de noapte pentru a fotografia capodoperele lui: instala o operă pe un soclu în faţa unei draperii negre pe care o lumina cu un reflector sau chiar doar cu o lumânare. Este ca la teatru, unde reflectorul urmăreşte personajul. Cred că a fost o reuşită; am creat o ambianţă secretă, curioasă, cinematografică. Lui Brâncuşi îi plăcea teatrul şi cred că punerea în scenă teatrală a fost un gest de fidelitate faţă de concepţia lui Brâncuşi”, spune Doina Lemny.
Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a avut un impact extraordinar şi în România, şi în străinătate, mărturiseşte ea.
”Foarte rar am auzit de alte capitale culturale europene care să fi făcut manifestări atât de importante. Despre Timişoara, se ştia. Când am făcut noi cererile de împrumut în cazul operelor lui Brâncuşi, trebuia fixată pe hartă România şi Timişoara în România. Acum, se ştie. Când vorbesc despre expoziţia Brâncuşi, toată lumea pronunţă Timişoara corect, cu ‘ş’, nu cu ‘s’. Deci acest eveniment a avut un impact extraordinar şi pentru dezvoltare, dar şi pentru acest muzeu care a fost obligat să se pună la norme internaţionale”, a conchis Doina Lemny.
