Cultura noastră nu este minoră, în ciuda handicapului lingvistic pus pe seama faptului că limba română este de circulaţie prea restrânsă, a evidenţiat, joi, preşedintele Academiei Române, Ioan – Aurel Pop, la un eveniment organizat pentru celebrarea Zilei Culturii Naţionale.
‘Despre cultura română s-a spus adesea şi am spus-o mai mult noi, românii, că a fost şi este o cultură minoră. Minoratul acesta s-ar fi datorat mai ales limbii române, una de circulaţie prea restrânsă, dar şi conţinutului insignifiant sau imitativ al creaţiilor noastre. La o analiză mai atentă, însă, se vede că lucrurile nu stau tocmai aşa. În scurta lui viaţă pământească se vede cum ceea ce a făcut Eminescu a căpătat mereu dimensiuni de tot mai mare profunzime. De la poezii precum ‘La moartea lui Aron Pumnul’ şi ‘Fiind băiet păduri cutreieram’ până la Scrisori şi ‘Luceafărul’, versul s-a mlădiat mereu, tinzând spre perfecţiune’, a afirmat Ioan – Aurel Pop.
Potrivit acestuia, creatorii români autentici nu au fost ‘complexaţi’ niciodată de marile culturi. ‘Au exprimat mereu, în acest cadru general, specificul locului lor şi au făcut-o cu demnitate. A existat şi există handicapul limbii, pentru că nu este totuna să fii un mare poet de limba engleză sau un mare poet de limba română’, a punctat Ioan – Aurel Pop.
‘Primul lucru care mă face să mă întreb dacă nu cumva cultura română este în pericol este dezinteresul autorităţilor. (…) Tot aici intră şi dezinteresul mass-media, (…) care face invers decât ar trebui să facă. În loc să cultive cultura, cultivă înlocuitorii de cultură’, a transmis academicianul Nicolae Manolescu.
La rândul său, vicepreşedintele Academiei Române Nicolae – Victor Zamfir a subliniat că este esenţial ca politicienii să susţină cercetarea ştiinţifică românească.
El a afirmat că România are istorie, şcoli, potenţial şi realizări în domeniul cercetării ştiinţifice şi există potenţialul de a fi recunoscută ca partener egal de colegii din statele dezvoltate.
