Deputaţii au marcat, marţi, în plen, Ziua Dobrogei, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la revenirea acestei regiuni la România.
Deputatul PSD Horia Ţuţuianu a subliniat că unirea Dobrogei cu România este unul dintre cele mai importante momente ale istoriei, fiind ‘un pas major pe întregirea neamului românesc şi a naţiunii române’.
‘Pe 14 noiembrie 1878 aşteptarea dobrogenilor avea să ia sfârşit. De la Brăila, Principele Carol I rostea proclamaţia către dobrogeni. Primele unităţi militare treceau Dunărea, fiind întâmpinate peste tot în Dobrogea cu imensă bucurie. Era prima zi a unui viitor de pace şi înflorire, începutul bunului trai şi al înfrăţirii între fiii aceleiaşi ţări. (…) Astăzi, la 145 de ani distanţă de la acel moment, iată-ne împreună în Parlamentul României într-un cadru solemn, celebrând revenirea Dobrogei la ţară, unul dintre cele mai importante momente ale istoriei noastre, un pas major pe întregirea neamului românesc şi a naţiunii române’, a spus Ţuţuianu.
El a evidenţiat sacrificiul românilor care au luptat în Războiul de Independenţă, curajul şi devotamentul acestora.
‘Momentul 14 noiembrie 1878 nu ar fi fost posibil fără viziunea politică au unor oameni precum I.C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu sau C. A. Rosetti. Sunt doar câteva dintre numele mari ale acelor vremuri, nume pe care nu le putem uita. Îndemnul meu astăzi este să iubiţi Dobrogea’, a mai transmis deputatul PSD.
Deputatul PNL Bogdan Huţucă a spus, la rândul său, că Dobrogea reprezintă ‘un proiect politic şi administrativ de succes al României moderne’.
‘Se împlinesc 145 de ani de la momentul istoric din 14 noiembrie 1878 care a rămas întipărit în conştiinţa publică drept revenirea Dobrogei la România, vis împlinit al unei generaţii ambiţioase, un moment istoric o însemnătate aparte pentru întregirea neamului românesc. (…) La 145 de ani de la momentul revenirii îmi asum să afirm că Dobrogea reprezintă un proiect politic şi administrativ de succes al României moderne’, a arătat deputatul liberal.
El a menţionat că alocările de fonduri în infrastructura acestei zone, prin extinderea reţelei de căi ferate, dezvoltarea portuară şi modernizarea infrastructurii publice au schimbat ‘semnificativ’ şi ‘ireversibil’ regiunea.
Huţucă a susţinut că Dobrogea este diferită de restul României, iar dobrogenii sunt oameni care ‘îmbrăţişează deschis diferenţe etnice, culturale sau religioase’.
‘Dobrogea este un exemplu de bune practici de colaborare, convieţuire paşnică, un simbol al României mozaice, multietnice şi multiconfesionale. Este responsabilitatea noastră de a avea grijă de această moştenire lăsată, dar avem şi privilegiul de a valorifica această bogăţie culturală şi spirituală dobrogeană’, a adăugat deputatul PNL.
Potrivit deputatului USR Stelian Ion, Dobrogea stă mărturie că toleranţa şi buna înţelegere pot uni oamenii.
‘De 145 de ani Dobrogea stă mărturie că toleranţa şi buna înţelegere pot uni oamenii, pot clădi comunităţi, pot menţine echilibrul într-o mare diversitate. Alipirea Dobrogei la România a fost primită iniţial cu scepticism, doar ca o consolare pentru pierderea Basarabiei, dar viziunea modernizatoare şi consecvenţa Regelui Carol I au făcut dintr-un ţinut sărac, subdezvoltat, o regiune cu rol primordial în dezvoltarea ţării’, a evidenţiat el.
În opinia sa, ‘Dobrogea de astăzi nu este numai un amestec armonios de culturi şi obiceiuri, ci şi o regiune cu un potenţial economic pronunţat’.
‘Dobrogea are nevoie de investiţii pentru a se dezvolta în continuare, inclusiv pentru a asigura stabilitatea în zona Mării Negre. Dobrogea merită susţinere concretă şi constantă. Spre exemplu, merită deblocarea fondurilor pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare a Cazinoului Constanţa, merită recunoaştere şi respect’, a mai spus Stelian Ion.
Deputatul AUR Dănuţ Aelenei a transmis şi el că Dobrogea este ‘ca un templu de uriaşă spiritualitate străveche’.
‘Astăzi trăim un sentiment de bucurie pentru că celebrăm cel mai vechi pământ, ca şi creaţie, existenţă umană şi civilizaţie străromână. (…) Dobrogea ne-a dat identitatea noastră creştină. Ea este poarta către oceanul planetar. Mişcarea noastră, Alianţa pentru Unirea Românilor celebrează astăzi Dobrogea şi tot pământul românesc’, a adăugat Aelenei.
Deputatul minorităţilor naţionale Silviu Feodor a afirmat că ‘axul central’ al istoriei României a fost ideea unirii, iar ‘încorporarea regiunii Dobrogei de Nord la Principatele române este una dintre cele mai importante etape în procesul îndeplinirii proiectului de ţară: formarea statului naţional unitar român’.
Potrivit lui Feodor, unirea Dobrogei cu România este un moment de maximă importanţă, ţara noastră obţinând accesul la Marea Neagră.
‘Astăzi când spunem Dobrogea ne gândim la litoral, la Constanţa, la staţiuni, dar gândul ne duce şi la Delta Dunării’, a adăugat el, menţionând că Dobrogea este ‘una dintre cele mai interesante şi bogate regiuni multiculturale din România’.
Deputatul neafiliat Cristina Rizea a afirmat că Dobrogea este ‘un mozaic cultural unic’.
‘Astăzi, de Ziua Dobrogei, doresc să subliniez nu doar frumuseţea şi diversitatea acestei regiuni, ci şi angajamentul nostru concret pentru viitorul ei. Dobrogea este un mozaic cultural unic, un loc unde istoria şi modernitatea se împletesc armonios. Este esenţial să apreciem această diversitate şi să o protejăm. Privind către viitor sunt entuziasmată să vă prezint un proiect de infrastructură major, un proiect de suflet: trenul metropolitan Constanţa şi noua linie ferată care va lega Constanţa de Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi de oraşul Tulcea, scurtând astfel cu mai mult de 30 de minute călătoria între cele două oraşe’, a transmis Rizea, care a adăugat că astfel de proiecte îmbunătăţesc viaţa locuitorilor şi atractivitatea regiunii.
