Oameni politici şi de cultură, participanţi la Conferinţa internaţională ‘Ziua Limbii Ucrainene în România’, desfăşurată joi la Bucureşti, au condamnat agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei şi au subliniat că aceasta reprezintă o provocare la adresa lumii civilizate, la adresa democraţiei şi păcii pe continentul european.
Organizat de Uniunea Ucrainenilor din România, evenimentul, aflat la a V-a ediţie, a reunit reprezentanţi ai Parlamentului României, ai Radei Supreme a Ucrainei, ai administraţiilor publice locale din România şi Ucraina, ai Ambasadei Ucrainei în România, precum şi ai Congresului Mondial al Ucrainenilor, ai Congresului European al Ucrainenilor, ai Asociaţiei pentru legăturile cu ucrainenii din afara graniţelor Ucrainei (Asociaţia ‘Ucraina – Lumea’), reprezentanţi ai mediului academic din România şi Ucraina.
Prezent la conferinţă, deputatul moldovean Nantoi Oazu a subliniat că ucrainenii care luptă azi împotriva ruşilor îi apără şi pe conaţionalii săi.
‘Această agresiune constituie o provocare la adresa lumii civilizate, la adresa democraţiei pe continentul european, la adresa păcii pe continentul european cel puţin. (…) Consider că trebuie să facem tot ce ne este în putere pentru a ajuta Ucraina să învingă, deoarece doar înfrângerea politică şi militară a regimului Putin poate să ne ofere nouă (…) garanţiile viitorului, atât pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova, deoarece noi suntem conştienţi de faptul că astăzi ucrainenii care luptă pe liniile frontului ne apără şi pe noi, cei din Republica Moldova’, a declarat Nantoi Oazu.
În opinia sa, securitatea regională şi asistenţa acordată poporului şi statului ucrainean reprezintă o ‘prioritate absolută’.
Şi parlamentarul român Varujan Pambuccian a evidenţiat că sprijinul acordat Ucrainei constituie o susţinere a drepturilor omului.
‘Nu suntem susţinători ai Ucrainei pentru că este la modă, (…) ci pentru că susţinem drepturile omului, drepturile popoarelor la autodeterminare, pentru că susţinem normalitatea unui stat în faţa unui imperiu agresor’, a punctat Varujan Pambuccian.
La rândul său, deputatul Ioan Vulpescu a salutat faptul că formaţiunile politice din România au avut ‘o voce unanimă’ de sprijin faţă de Ucraina.
El a subliniat că ‘Ziua Limbii Ucrainene’ constituie un moment important pentru a ‘recunoaşte şi a evidenţia importanţa diversităţii culturale şi lingvistice’ şi o ocazie de a reflecta despre cum poate fi îmbunătăţită protecţia drepturilor lingvistice şi culturale ca ‘element de coeziune socială’ şi ‘respect între comunităţi’.
Despre susţinerea Ucrainei a vorbit şi deputatul Iulian Bulai. El a arătat însă că nu toate partidele din România susţin cauza Ucrainei. Potrivit acestuia, cu excepţia partidelor de la guvernare, a opoziţiei democratice şi a minorităţilor naţionale, restul formaţiunilor politice ‘se manifestă într-o zonă gri’.
Bulai a atras atenţia asupra nevoii de a crea instituţia compensărilor pentru pagubele produse de conflagraţia din Ucraina şi a punctat că un tribunal internaţional trebuie să judece crimele de război. ‘Eu nu cred în democraţie în Rusia. Rusia nu a avut niciodată democraţie. (…) Rusia nu va avea democraţie, până nu se sparge în bucăţi’, a susţinut el.
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a apreciat în discursul său sprijinul acordat de România şi de poporul român ucrainenilor care au fugit din calea războiului.
Diplomatul a subliniat că toate statele care ‘au grijă de dreptul internaţional’ trebuie să facă tot posibilul să ajute Ucraina.
În contextul războiului din Ucraina, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, prezentă la eveniment, a vorbit despre pericolul dezinformării. Ea a reamintit că AGERPRES s-a numărat printre instituţiile media care au avut corespondenţe de la faţa locului din diferite zone ale Ucrainei, încă de la începutul agresiunii ruse în ţara vecină. ‘Trăim, alături de războaiele convenţionale, într-un amplu război informaţional şi cred că acesta, deşi nu îl vedem, deşi nu este palpabil la fel ca un război convenţional, este mult mai periculos. Ca jurnalişti trebuie să ne păstrăm acele două elemente – claritatea şi acurateţea’, a precizat ea.
Războiul din Ucraina a fost condamnat deopotrivă şi de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor. ‘Sărbătoarea limbii ucrainene şi patrimoniul valoros pe care aceasta îl cultivă şi îl transmite de-a lungul generaţiilor reprezintă şi oportunitatea dureroasă de a ne referi la suferinţele provocate de agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei şi de a îi condamna o dată în plus pe iniţiatorii acestui război. (…) În spirala distrugerii şi a violenţei, limba rămâne depozitara speranţei’, a subliniat acesta.
