Un teren cu o suprafaţă totală de 77.583 mp din Şoseaua Berceni urmează să fie reîncadrat în zona M3 – subzona mixtă cu clădiri, având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 niveluri.
Un proiect de hotărâre în acest sens urmează să fie dezbătut în şedinţa de miercuri a Consiliului General al Capitalei.
Proiectul prevede o modificare parţială a Planului Urbanistic General, în sensul includerii terenului din Şoseaua Berceni în zona M3, conform Sentinţei Civile definitive nr. 299/05.02.2021, pronunţată de către Tribunalul Cluj.
Prin sentinţa civilă, rămasă definitivă la data de 6 decembrie 2021, instanţa admite acţiunea formulată de reclamantele Dorica Ghiţe, Raluca Tomoioagă şi Arudi Invest SRL, în contradictoriu cu Municipiul Bucureşti.
Astfel, se dispune anularea parţială a HCGMB nr. 269/2000 privind PUG, precum şi a tuturor hotărârilor subsecvente emise de prelungire a acesteia, în ceea ce priveşte încadrarea imobilului din Şoseaua Berceni nr. 106 H – 106 R în zona V7 – păduri şi plantaţii forestiere. În schimb, imobilul va fi reîncadrat în zona M3 – subzonă mixtă cu clădiri.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, în iulie 2008, de la o firmă. Înainte de a încheia contractul de vânzare-cumpărare, vânzătorul a solicitat un certificat de urbanism, în care se stipula că terenul este ‘liber de construcţii, situat în subzona mixtă cu clădiri, având regim de construire continuu sau discontinuu cu P+14 niveluri’. Totodată, conform Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sector 4 din anul 2004, prelungit până în anul 2008, terenul a fost încadrat în zona M3 – zonă mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu cu P+14 niveluri.
Reclamantele au menţionat că PUZ-ul din 2004 şi certificatul de urbanism emis de Primăria Sectorului 4 au stat la baza perfectării ulterioare a contractului de vânzare. Ele au mai arătat că prin adoptarea HCGMB nr. 269/2000, prelungită prin HCGMB nr. 224/2015, s-a produs o ingerinţă nejustificată în exercitarea dreptului de proprietate privată, conform motivării instanţei.
‘Un alt motiv pentru nulitatea parţială a PUG 2000 aprobat prin HCGMB nr. 269/2000, prelungit prin HCGMB nr. 224/15.12.2015, este acela ca pentru stabilirea funcţiunii terenului nostru prin PUG 2000 – V7 spaţii verzi – au fost avute în vedere studii de fundamentare care prezentau situaţia urbanistică a acelei zone din anii 1999-2000, iar în ultimii 20 de ani este evident şi de notorietate faptul ca Sectorul 4 şi zona în care se află terenurile au suferit transformări urbanistice majore, astfel încât situaţia reală a acestor terenuri nu mai corespunde cu descrierea lor din documentaţia de urbanism care a stat la baza aprobării PUG 2000, motiv pentru care, în prezent, PUG 2000 este depăşit’, prevede documentul.
În acest sens, se menţionează că pentru un teren situat în vecinătate, în noiembrie 2004 s-a emis o autorizaţie de construire cu respectarea aceluiaşi PUG în vigoare, în vederea realizării unei fabrici de ambalaje din aluminiu pentru băuturi.
