Institutul Inimii ‘Niculae Stăncioiu’ din Cluj-Napoca derulează un proiect prin care a fost creat un registru pentru prevenirea bolilor grave de inimă.
Proiectul se numeşte ‘Crearea unui registru de urmărire a remodelării ventriculare stângi post-infarct miocardic acut, în scopul prevenirii insuficienţei cardiace’, este în valoare de 2,5 milioane de euro, din fonduri norvegiene nerambursabile.
‘Este un proiect care a demarat cu un contract încheiat cu Ministerul Sănătăţii, cu doi parteneri din Norvegia şi cu trei entităţi din România, respectiv Spitalul Judeţean din Bihor şi Institutul de cardiologie din Timişoara. Este un proiect care se întinde până acum pe 39 de luni, cu o valoare de 2,5 milioane de euro şi cu nişte obiective pe care le-am propus în acest program şi care în mare parte au fost atinse. Realizarea acestui program este rezultatul muncii pe care dl profesor Iancu împreună cu echipa dânsului au derulat-o de foarte mulţi ani. Acest program aduce beneficii pacienţilor, iar pentru institut, din bugetul acest mare am reuşit să completăm nevoia noastră de echipamente şi elementul central a fost achiziţia unui RMN, care vine să completeze dotarea de care aveam nevoie. Îndrăznesc să spun că, astăzi, institutul are o tehnologie şi o dotare bună, avem activităţi în educaţie şi cercetare foarte bune, pe care le derulăm împreună cu UMF Cluj-Napoca, o colaborare interdisciplinară foarte bună, suntem un institut aşa cum ar trebui să fie orice institut în zilele noastre’, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, managerul Institutului Inimii, Florin Crişan.
Managerul de proiect, profesorul Adrian Iancu, a spus că până în prezent, în registru sunt 1.300 de bolnavi, iar numărul lor ar urma să ajungă la finalul proiectului la 4.000-5.000.
‘Noi vrem să prevenim, dar bolnavii vin prea târziu, trece timpul şi inima suferă, se necrozează ţesutul, moare şi ajungem la insuficienţă cardiacă. Ceea ce a adus bun acest registru este faptul că o dată în contact cu noi, profilaxia secundară a fost suficient de bună. Adică, bolnavii au fost monitorizaţi, tensiunea li s-a normalizat în urma tratamentului, colesterolul a scăzut în urma tratamentului, îi urmărim în ambulatoriu. În momentul în care bolnavul se înregistrează şi intră în raza noastră de acţiune se face tot ce trebuie medical, terapeutic, este băgat într-un cloud şi el automat este urmărit şi chemat la control şi se urmăreşte implementarea profilaxiei secundare’, a spus Adrian Iancu.
Directorul medical al Institutului Inimii, Adrian Molnar, spune că registrul de la Cluj ar urma să devină unul naţional.
‘Acest registru ne arată, de fapt, unde suntem. Orice ţară are registre medicale. Un astfel de registru ne ajută foarte mult să înţelegem ce se întâmplă în zona noastră sau la nivel naţional. Există registre pentru toate tipurile de boli, iar ţările dezvoltate au de mult registre şi au sute de mii de pacienţi înrolaţi, se pot scoate de acolo orice fel de date, şi despre evoluţia unei patologii, şi indicatorii care sunt la ora respectivă. Pe baza acestora se scriu ghiduri, se fac îndrumări. Acest registru lipsea din panoplia registrelor naţionale, aşa încât este un lucru foarte bine venit, care ne va ajuta foarte mult. Registrul este iniţiat la Cluj şi va deveni un registru naţional, sperăm să-l adopte şi să se înscrie în acest registru toate centrele mari din România’, a menţionat Adrian Molnar.
