Medicii de familie solicită ferm autorităţilor să iniţieze de urgenţă consultări cu Societatea Naţională de Medicina Familiei pentru gestionarea corectă şi eficientă a actualei situaţii legate de pandemia de COVID-19. ”După şapte luni de pandemie s-ar părea că lucrurile evoluează cât se poate de îngrijorător în ceea ce priveşte controlul răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2. Este momentul ca autorităţile să înţeleagă faptul că gestionarea pandemiei nu se poate face ‘doar pe hârtie’ şi ‘la televizor’, fără să se ţină cont de opiniile celor care sunt zilnic în contact cu pacientul. Este anormal ca autorităţile să profite în mod repetat de capacitatea de tampon a medicilor de familie, categorie pe care cu îndârjire au uitat să o menţioneze în comunicările lor. Solicităm ferm autorităţilor să iniţieze de urgenţă consultări cu SNMF pentru gestionarea corectă şi eficientă a actualei situaţii. Lipsa acestor consultări este una dintre cauzele situaţiei epidemiologice actuale”, se arată într-un comunicat transmis duminică AGERPRES. Potrivit sursei citate, se împlinesc şapte luni de la declararea stării de urgenţă în România, o perioadă suficientă pentru a înţelege care sunt nevoile pacienţilor şi cum ar trebui instituţiile statului să le satisfacă într-o cât mai mare măsură. SNMF reaminteşte faptul că în 15 martie, odată cu declararea stării de urgenţă, a avut loc practic blocarea accesului pacienţilor non-COVID la spitale, închiderea temporară a celor mai multe cabinete din ambulatoriile de specialitate şi transferarea îngrijirilor asigurate până atunci de către spitale şi ambulatoriile de specialitate către medicii de familie. Sursa citată atrage atenţia că medicii de familie au preluat în toate aceste şapte luni sarcini foarte diverse, cele mai multe cu caracter de noutate pentru profesia medicală în general, dar şi pentru specialitatea Medicina de Familie: – triaj epidemiologic pentru cazurile suspecte de infecţie cu SARS-CoV-2; – monitorizarea pacienţilor pozitivi izolaţi la domiciliu (chiar şi în perioada în care pacienţii izolaţi ar fi trebuit în mod legal să fie internaţi, dar autorităţile au preferat în unele zone să încalce legea); – monitorizarea contacţilor direcţi (de multe ori uitaţi de autorităţi); – rezolvarea urgenţelor care nu aveau acces la servicii specializate; – îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni cronice (chiar şi în cazul pacienţilor cu afecţiuni care în perioada anterioară stării de urgenţă erau monitorizaţi exclusiv în mediul spitalicesc); – vaccinarea copiilor şi adulţilor (fiecare medic de familie ridicând personal vaccinurile de la Direcţia de Sănătate Publică la care este arondat, aflată uneori la zeci de kilometri distanţă de cabinetul şi/sau domiciliul său); – achiziţionarea tipizatelor necesare funcţionării cabinetului (de la Casele Judeţene de Sănătate şi de la Direcţiile de Sănătate Publică), deşi actuala pandemie necesită o comunicare prin formulare exclusiv online; – asigurarea suportului informaţional, medical şi emoţional pentru pacienţi; – implicarea în demersuri pur birocratice necesare populaţiei, dar care nu sunt specifice practicii medicului de familie (legătura cu angajatori, şcoală, autorităţi etc.); – implementarea unor prevederi legislative care se modificau într-un ritm năucitor şi care erau neconcordante unele cu altele (eliberarea de concedii medicale, etc.). Aceste neconcordanţe au creat neajunsuri foarte mari pacienţilor, angajatorilor, medicilor de familie; – elaborarea de circuite şi implementarea strict prin eforturi proprii a măsurilor destinate prevenirii infectării cu SARS-CoV-2 a personalului şi a pacienţilor (în condiţiile în care autorităţile au neglijat cu desăvârşire acest aspect); – aplicarea responsabilă şi sigură din punct de vedere epidemiologic a unor decizii nejustificate ale decidenţilor (reintroducerea cardului de sănătate de la 01.10.2020 în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate, obligativitatea eliberării avizelor epidemiologice şi adeverinţelor de sport pentru toţi cei care frecventează vreo formă de învăţământ, chiar şi pentru cei care desfăşoară cursuri online); – semnalarea continuă a nefuncţionalităţilor sistemului sanitar şi transmiterea lor către autorităţi, deşi, din păcate, nu s-a ţinut cont de atenţionările practicienilor, mai arată sursa citată.