Un număr de 94.028 de persoane din 41 de judeţe au beneficiat de screening al tuberculozei în cadrul unui proiect implementat în ultimii 5 ani de Institutul de Pneumoftiziologie ‘Marius Nasta’, sub coordonarea Ministerului Sănătăţii.
Un număr de 84.503 persoane dintre cele 94.028 evaluate au provenit din zonele rurale ale României cu acces dificil sau deficitar la servicii medicale, 6.794 persoane private de libertate sau în arest preventiv din sistemul naţional de penitenciare, 1.627 persoane fără adăpost din Bucureşti, 1.114 consumatori de droguri injectabile din Bucureşti.
‘Inovaţia adusă de proiect constă în utilizarea inteligenţei artificiale pentru depistarea unui scor de risc privind tuberculoza, urmată de examinarea sputei prin testare genetică, ceea ce a permis atât identificarea rapidă a cazurilor de tuberculoză, cât şi depistarea cazurilor de tuberculoză rezistentă’, informează un comunicat remis presei.
Proiectul a demonstrat o rată remarcabilă de detecţie a tuberculozei de peste 5 ori mai mare decât rata naţională raportată în cadrul Programului Naţional de Prevenire Supraveghere şi Control a tuberculozei (PNPSCT). Mai exact, rata de incidenţă identificată este de 250,83 cazuri la suta de mii de persoane. Incidenţa naţională oficială raportată de Programul Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control a Tuberculozei, a fost: 57,1 în 2020, 39,7 în 2021, 46,1 în 2022, cifre raportate la suta de mii de locuitori, conform recomandărilor OMS.
Rata cea mai mare de incidenţă a fost înregistrată la populaţia fără adăpost, care este categoria cea mai afectată, cu o rată de incidenţă alarmantă de 1.113,76 la suta de mii de locuitori. Pe locul secund se situează incidenţa tuberculozei depistată în rândul persoanelor care utilizează droguri injectabile, cu o rată de depistare de 576,37 la suta de mii de locuitori. Evaluarea acestor categorii de persoane a fost realizată exclusiv pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.
În ceea ce priveşte screening-ul TB din zonele rurale, s-a evidenţiat o rată de detecţie de trei ori mai mare decât incidenţa naţională, adică de 147,64 la suta de mii de locuitori.
Persoanele aflate în închisoare au avut o rată mică de detecţie, 44,84 la suta de mii de locuitori, ca urmare a eforturilor PNPSCT şi a iniţiativei anterioare de screening E-DETECT, care au vizat această categorie.
Potrivit sursei citate, depistarea prin screening activ al tuberculozei este o modalitate care completează depistarea pasivă pe care PNPSCT o realizează constant, datele raportate în primele 9 luni ale anului 2023, comparativ cu cele din 2022, evidenţiază o creştere a numărului de cazuri de tuberculoză depistate cu 7%. În primele luni ale acest an au fost identificate 7.276 cazuri de tuberculoză faţă de 6.747 cazuri în 2022, cu 529 mai multe decât în anul precedent.
‘Screeningul TB s-a dovedit un succes în condiţiile în care problemele ridicate de prevenţie în România sunt complexe. Indicatorii acestui proiect au fost depăşiţi cu cel puţin 20%. (…) Ministerul Sănătăţii a demarat o campanie de schimbare a paradigmei tratării pacientului cu tuberculoză de la intervenţia în spital, la tratarea în ambulatoriu. Este extrem de important că Ministerul Sănătăţii a aprobat recent cele trei mari strategii sectoriale vizând tuberculoza, HIV-SIDA şi vaccinarea’, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, potrivit comunicatului.
Cel mai mare număr de cazuri a fost depistat în Regiunea Nord-Est, în vreme ce Regiunile Centru şi Vest au înregistrat cele mai puţine cazuri, similar de altfel cu rata de incidenţă a tuberculozei în cadrul PNPSCT.
‘Utilitatea şi necesitatea derulării acestui proiect la nivel social este demonstrată prin atingerea şi depăşirea obiectivelor. Rezultatele obţinute arată nevoia populaţiei din zonele rurale privind accesul la servicii medicale de specialitate. Adaptarea serviciilor de diagnostic a tuberculozei la necesităţile reale ale comunităţii este direcţia necesară în acest moment pentru reducerea coerentă şi eficientă a tuberculozei. Distribuţia neuniformă a cazurilor de tuberculoză pe teritoriul ţării, corelată într-o oarecare măsură cu condiţiile socio-economice din regiunile de dezvoltare, impun programe de screening adaptate nevoilor reale din teren. Apariţia, din păcate, la un nivel tot mai accentuat a unei categorii de pacienţi care necesită asistenţă medicală complexă, şi mă refer aici la utilizatorii de droguri, care au un risc crescut de a dezvolta tuberculoză, impun măsuri de management direcţionat pentru categorii diferite de risc aşa cum reiese şi din datele proiectului de screening’, a declarat Beatrice Mahler, managerul interimar Institutul de Pneumoftiziologie ‘Marius Nasta’.
Proiectul a debutat având drept ţintă furnizarea programelor de formare specifică pentru 560 de profesionişti, în final 718 asistenţi sociali, asistenţi medicali comunitari, asistenţi medicali şi mediatori sanitari au beneficiat de aceste servicii de educaţie medicală continuă, aspecte teoretice şi practice care au presupus o curiculă acreditată pe baza metodologiei realizate la nivel naţional. Schimbul de bune practici în domeniul depistării, tratării şi supravegherii tuberculozei s-a realizat în cadrul simpozionului internaţional ‘Screening-ul tuberculozei şi migraţia în Europa – RoGer’ la care au participat 40 de experţi TB din 14 ţări europene.
Proiectul a fost cofinanţat prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 şi a beneficiat de sprijinul a şase parteneri: Asociaţia Română Anti-Sida, UNOPA, Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, Asociaţia Samusocial, Fundaţia Romanian Angel Appeal, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multi drog-rezistentă.
