Andrei Guşă: „Dacă extrema stângă, care încă este la conducerea Bruxelles-ului, nu se moderează cu politicile pe care vrea să le impună, referitor la migrație, la Green Deal, la drepturi absurde pentru minorități, la război, înarmare și alte restricții, atunci e limpede că vor alimenta curentul de dreapta sau de extremă dreapta care ia amploare în rândul tinerilor”

În emisiunea „Dincolo de propagandă”, difuzată la Radio Gold FM, Andrei Gușă a analizat tendințele de vot ale tinerilor europeni. Conform ultimelor date publicate înaintea alegerilor europarlamentare se pare că tinerii nu mai sunt atât de preocupați de democrație precum erau înainte, fapt absolut îngrijorător. Contrar opiniilor altor analiști reputați din România, tinerii nu par a se îndrepta către extrema stângă. Acest trend a existat cu câțiva ani în urmă. Acum tinerii îmbrățișează valorile extremei drepte, scrie solidnews.ro.

Numeroase sondaje relevă că sprijinul consecvent pentru democrație e deja destul de redus în toată Europa, arată Ziua News. Și dacă demografia e totuna cu destinul, atunci se pare că susținerea publică pentru democrație va continua să scadă, existând posibilitatea ca Europa să ajungă la un punct de cotitură în care formele nedemocratice de guvernare nu numai că vor prinde rădăcini, ci vor începe chiar să înflorească.

Conform sondajului global din 2023 al Open Society Foundation, la care Foundation International Communications Hub (Comms Hub) a contribuit și pe care ulterior l-a analizat, numai 38% din adulții germani sunt susținători consecvenți ai democrației. Franța se situează la un jalnic 28%, în vreme ce Italia și Polonia sunt sub 45%. Pentru a fi definit drept „susținător inconsecvent al democrației”, un participant trebuie să răspundă la cel puțin una din cinci întrebări într-un mod care contravine normelor democratice. Un respondent ar fi putut fi de acord că un conducător puternic care ignoră rezultatele electorale și autoritatea legală a parlamentului e acceptabil sau că o guvernare nedemocratică e preferabilă democrației. Ar fi putut răspunde că democrația e o formă de guvernare nepotrivită pentru țara sa sau că o formă potrivită ar fi o administrație militară. Teoretic, cu cât o persoană răspunde la mai multe întrebări într-un mod incompatibil cu democrația, cu atât mai puțin susține democrația.

Esențial e că această lipsă de susținere cuantificată în Franța, Germania, Italia și Polonia în 2023 nu este o anomalie statistică. O altă serie de sondaje a fost realizată în 2022 pentru European Movement International și a avut rezultate similare: de la o susținere minimă de 22% în România la o susținere maximă de 48% în Finlanda. Iar în șapte din cele nouă țări – Grecia, Italia, Germania, Estonia, Polonia, România și Ungaria – sprijinul consecvent pentru democrație nu depășește 45%.

Mai mult chiar, cu toate că această lipsă de susținere pentru ceva ce e considerat o valoare fundamentală a Europei e șocantă, nici măcar nu este cea mai îngrijorătoare constatare scoasă la lumină de cercetarea noastră. Într-o majoritate a sondajelor noastre – toate cele patru din 2023 și șapte din cele nouă din 2022 – se vede că tinerii europeni au susținere consecventă pentru democrație mai mică decât părinții și bunicii lor. De exemplu, în Germania doar 21% din generațiile Z și mileniali susțin consecvent democrația, față de 66% la cei trecuți de 70 de ani. În Polonia doar vreo 25% din cei cu vârste de 18-29 de ani susțin consecvent democrația, cu 17% sub media națională. Valabil și în Franța – cu numai 17% – și chiar în Italia unde, deși susținerea tinerilor e de 34%, în cazul italienilor bătrâni ea aproape se dublează.

Aceasta este o situație de criză care, dacă nu va fi abordată și corectată urgent, prevestește un viitor periculos pentru continent. Pe măsură ce actualii tineri europeni vor îmbătrâni și le vor lua locul cetățenilor vârstnici în societate – un proces pe care noi îl numim „succesiune demografică” – nucleul susținerii pentru democrație se va contracta inevitabil chiar și mai mult, pe tot cuprinsul Europei. Rezultatul? Un ecosistem social fertil pentru declinul democrației și, deloc improbabil, chiar pentru colapsul ei.

Conform Politico, citat de mariustuca.ro, partidele de extremă-dreapta cresc în întreaga Europă, iar tinerii alegători sunt de acord cu acest trend ascendent. Multe partide cu agende anti-imigranți beneficiază chiar și de sprijinul tinerilor care aleg pentru prima dată la alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie. În Belgia, Franța, Portugalia, Germania și Finlanda, alegătorii mai tineri susțin partidele anti-imigrație și anti-establishment în număr egal și chiar depășind alegătorii mai în vârstă, sugerează cercetările preferințelor politice ale tinerilor.

În Olanda, Partidul Libertății de extremă-dreapta, anti-imigrație, al lui Geert Wilders, a câștigat alegerile din 2023 într-o campanie care a legat locuințele la prețuri accesibile de restricțiile asupra imigrației – un accent care a atins o coardă sensibilă în rândul tinerilor alegători. De asemenea, în Portugalia, partidul de extremă dreaptă Chega s-a inspirat din frustrarea tinerilor față de criza locuințelor, printre alte preocupări legate de calitatea vieții.

Analizele cele mai recente indică, de asemenea, o divizare: în timp ce femeile tinere au raportat adesea sprijin pentru Verzi și alte partide de stânga, partidele anti-migrație s-au descurcat deosebit de bine în rândul tinerilor bărbați. Totuși, în unele țări, popularitatea extremei drepte nu s-a tradus întotdeauna prin mutarea acesteia în topul partidelor favorite ale tinerilor. În 2022, în timp ce Frații Italiei de extremă dreapta ai premierului Giorgia Meloni au primit voturi din toate categoriile de vârstă, datele sugerau că tinerii au favorizat mai mult partidele de stânga.

Sondajele germane și finlandeze sugerează că Verzii de stânga – care au valorificat votul tinerilor în trecut – pierd acum teren. Tinerii alegători din Europa se îndreaptă către partide mai noi, care includ platforme de extremă-dreapta, în timp ce multe partide centriste de multă vreme se bazează încă pe sprijinul alegătorilor mai în vârstă, a spus Josse de Voogd, un cercetător olandez specialist în geografia electorală.

POLITICO a analizat mai atent votul tinerilor din cinci țări UE:

În Franța, partidul lui Marine le Pen, Rassemblement National, de extremă-dreapta, condus de starul în devenire Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, poate conta pe o simpatie larg răspândită în rândul tinerilor. Într-un sondaj Ifop din aprilie, 32% dintre tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani au spus că ar vota pentru Rassemblement National dacă alegerile ar avea loc în weekendul următor. Aproximativ 17% au spus că ar vota pentru extrema stângă France Insoumise. Mai multe partide de stânga și dreapta, inclusiv Renașterea președintelui Emmanuel Macron, au rămas și mai în urmă, cu doar 6%. Prezența puternică a lui Bardella pe TikTok ar putea avea ceva de-a face cu asta: Sondajele au descoperit că aproximativ o treime dintre tineri au spus că se bazează pe aplicație pentru a urmări campania electorală. Asta nu înseamnă că Bardella este foarte apreciat în general: tânărul europarlamentar a reieșit din sondaj ca fiind atât al doilea cel mai apreciat candidat, cât și al doilea cel mai antipatic printre cei mai tineri alegători din Franța. De asemenea, rezultatele sondajului nu se traduc automat în succes electoral, deoarece cercetătorii au estimat că doar 30% dintre tineri ar ajunge să voteze.

Extrema-dreapta portugheză Chega a câștigat 18% din voturi la alegerile generale din martie. Dar, conform datelor sondajului, 1 din 4 alegători cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au votat pentru partid. În timp ce alegătorii mai bătrâni din Portugalia au susținut loial Partidul Socialist, tinerii alegători tind să se încline mai mult spre partide „noi” – cum ar fi Chega, dar și Inițiativa Liberală sau Verzii – decât către partide bine stabilite, au descoperit cercetătorii. Partidul a avut o susținere masculină mai largă, dar cercetătorii au spus că a făcut progrese și în rândul femeilor.

Partidul anti-imigrație și separatist Interesul Flamand (Vlaams Belang) din Belgia poate conta pe simpatia votului tinerilor din Flandra. Sondajele dinaintea alegerilor regionale, naționale și europene din iunie sugerează că partidul ar putea obține mai mult de 25% din voturile flamande. Dar dacă doar bărbații din Gen-Z – până la 27 de ani – ar decide, ar primi și mai mult. Aproape 32% au spus că este foarte probabil să voteze, la un moment dat, pentru Interesul Flamand. Doar 9% dintre femeile din această categorie de vârstă au spus același lucru.

Un studiu „Tineretul în Germania” a constatat o schimbare în partidul favorit al tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani, 14,5% spunând că vor vota pentru Alternativa de extremă dreapta pentru Germania. 25% dintre respondenți au fost indeciși. În 2022, Verzii și Partidul Liber Democrat liberal erau încă partidele alese ale tinerilor. Ca și în Belgia, există o divizare clară de gen: tinerele s-au înclinat la stânga, tinerii au avut tendința de a favoriza partidele de dreapta și au arătat un sprijin mult mai larg pentru Alternative for Germany. Femeile au raportat, de asemenea, că sunt indecise mai des decât bărbații.

Cercetătorii finlandezi au tras concluzii similare. Partidul finlandez de dreapta anti-imigrație s-a clasat pe locul al doilea la alegerile generale din Finlanda din 2023, cu 20% din voturi. Conform analizei rezultatelor, a fost cea mai populară petrecere din toate categoriile, cu excepția celei mai în vârstă. Alegătorii peste 65 de ani au rămas, în general, loiali partidelor de centru, cum ar fi social-democrații, liberal-conservatorul KOK și Partidul liberal de centru. Ca și în Germania, cercetătorii au observat că alegătorii tineri, în special femeile tinere, cu mult mai mult decât cele mai în vârstă, au favorizat partide precum Alianța Stângii și Verzii, dar că Verzii au pierdut teren din 2019.

„Fenomenul este unul foarte îngrijorător, pentru că există o compatibilitate între extrema dreapta și lipsa de democrație. Ea s-a manifestat în fascism în trecut și ar fi grav să se manifeste și în viitor. Dacă extrema stângă, care încă este la conducerea Bruxelles-ului, nu se moderează cu politicile pe care vrea să le impună, referitor la migrație, la Green Deal, la drepturi absurde pentru minorități, la război, înarmare și alte restricții, atunci e limpede că vor alimenta acest curent de dreapta sau de extremă dreapta care ia amploare în rândul tinerilor”, a concluzionat Andrei Gușă.

Articolul Andrei Guşă: „Dacă extrema stângă, care încă este la conducerea Bruxelles-ului, nu se moderează cu politicile pe care vrea să le impună, referitor la migrație, la Green Deal, la drepturi absurde pentru minorități, la război, înarmare și alte restricții, atunci e limpede că vor alimenta curentul de dreapta sau de extremă dreapta care ia amploare în rândul tinerilor” apare prima dată în Ecopolitic.