Schimbările legislative sunt absolut necesare în ceea ce priveşte politica medicamentului, iar acest lucru trebuie înţeles de toate forţele politice, a declarat, joi, la o dezbatere, preşedintele Colegiului Farmaciştilor, prof.univ.dr. Dumitru Lupuleasa.
‘Cred că ar fi cea mai corectă abordare din partea tuturor forţelor politice – şi a celor care sunt la guvernare, şi a celor care sunt în opoziţie – de a înţelege că schimbările legislative sunt absolut necesare în ceea ce priveşte politica medicamentului pentru a avea la dispoziţie tot ceea ce ne trebuie. Cel puţin deocamdată, nu există o strategie coerentă. Este adevărat că în ultima perioadă moleculele noi care au fost aprobate de Agenţia Europeană au ajuns destul de repede şi în România, însă trebuie să fim foarte atenţi la dezechilibrul financiar care poate fi creat’, a precizat Lupuleasa la dezbaterea ‘Noua strategie farmaceutică europeană – provocări şi şanse pentru sistemul sanitar din România’, organizată de DC News.
El a trecut în revistă soluţii referitoare la problemele generate de lipsa medicamentelor în România în ultimii ani.
‘Sunt probleme punctuale legate de ce se întâmplă în România, pentru că – dacă ne aducem aminte – constatăm că există perioade în care anumite medicamente nu se găsesc şi impactul este la nivelul farmaciştilor, la nivelul farmaciei şi aici ar trebui găsite soluţii. S-a încercat politica preţului celui mai mic, care este devastatoare şi care a condus la dispariţia de pe piaţă a multor molecule aşa-zis mai ieftine. Un alt lucru important este legat de faptul că de vreo cinci-şase ani încoace toate creşterile cu costurile de medicamente sunt suportate prin mecanismul de clawback şi nu ştiu dacă acest lucru este, pe de o parte, corect şi dacă va putea să meargă mai departe şi poate că, nu în ultimul rând (…), s-a luat în calcul accesibilitatea ca preţ. Dar nu este corect pentru că au început să se găsească tot mai multe molecule în cantităţi insuficiente pentru piaţa din România. S-a dat de foarte multe ori vina pe exportul paralel, dar nu aceasta este singura cauză. Şi în alte ţări din Europa, şi în SUA, şi în Canada se constată că sunt o multitudine de cauze care conduc la negăsirea unor soluţii pentru o anumită perioadă de timp’, a explicat Lupuleasa.
Adela Cojan, vicepreşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a vorbit despre rolul Comisiei Europene în noua strategie farmaceutică, care ‘ne invită către o procedură simplificată şi către o procedură cu o concurenţă sporită în ceea ce priveşte strategiile de implementare şi de asigurare a accesibilităţii populaţiei la medicamente atât generice, cât şi inovatoare’.
‘Se va pune accent pe dezvoltarea parteneriatului cu industria farmaceutică, de susţinere financiară a industriei farmaceutice, astfel încât prin colaborare să existe noi abordări de introducere pe piaţă a medicamentelor. Fără îndoială că acest parteneriat public privat dintre guverne şi industrie va conduce la găsirea celor mai eficiente soluţii, pentru că noua strategie farmaceutică urmăreşte să aducă produse accesibile, sigure populaţiei, de calitate pentru toţi cetăţenii. A identificat CE că în jur de 30 de milioane de cetăţeni din UE au acces mai limitat la medicamente, deci doreşte să acopere aceste nevoie nesatisfăcute şi sperăm şi noi că reformarea pachetului de servicii disponibile industriei va încuraja accesul la medicamente, inclusiv pe piaţa românească. Pentru studiile clinice cred că pentru ţara noastră va fi un beneficiu extraordinar aderarea la această politică comună a strategiei farmaceutice, pentru că într-adevăr am rămas în urmă în legătură cu accesibilitatea pacienţilor noştri la medicamente inovative introduse cu ajutorul studiilor clinice’, a susţinut Cojan.
Roxana Stroe, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, a menţionat că instituţia lucrează la întărirea capacităţii în privinţa resursei umane, a specialiştilor.
‘Ne propunem să devenim mai predictibili şi mai transparenţi în procesul de evaluare atât în domeniul studiilor clinice unde avem de recuperate rapid, cât şi în domeniul evaluării tehnologiilor medicale, al autorizaţiilor de punere pe piaţă ş.a.m.d. Pentru accelerarea activităţii este nevoie să întărim capacitatea de lucru. Ca schimbări legislative, se lucrează la punerea în aplicare a regulamentului de studii clinice la nivel european, care îşi propune, printre altele, reducerea termenelor de evaluare, eficientizarea activităţii, creşterea predictibilităţii studiilor clinice în Uniune; va exista o colaborare a experţilor din toate statele în evaluare şi, alături de o echipă coordonată şi închegată la nivelul agenţiei, dorim să recuperăm întârzierile şi să respectăm termenele să putem ţine pasul cu toate statele Uniunii’, a conchis Roxana Stroe.
