Alergia la ambrozie este una dintre cele mai frecvente alergii la polen, prevalenţa sa fiind similară cu aceea a diabetului zaharat în rândul populaţiei active din România, a declarat pentru AGERPRES prof. univ. dr. Evelina Moraru.
Potrivit acesteia, un lucru mai puţin ştiut este faptul că alergia la ambrozie poate avea manifestări specifice unei alergii alimentare.
‘Această alergie la ambrozie este o sensibilizare la o plantă numită ambrosia artemisiifolia. Este o plantă ierboasă, care trăieşte mai mult în zonele părăsite, pe drumuri, în zona căilor ferate, pe marginea şoselelor, dar şi în curţile oamenilor. De aceea i se mai spune şi iarbă de paragină. Această plantă este extraordinar de răspândită prin zonele de câmpie, de deal, numai la munte lipseşte. Toată lumea se aşteaptă la alergii primăvara. Odată cu momentul înfloririi pomilor şi începerea circulaţiei polenurilor, toată lumea sensibilă la alergeni se sperie şi poate invoca sensibilitatea la ambrozie. De fapt adevărul este că pentru fiecare plantă alergia se manifestă în funcţie de perioada de polenizare. Perioada de polenizare pentru ambrosia artemisiifonia este între iunie şi septembrie, dar ţine până în octombrie. Acum este perioada în care putem evoca manifestările clinice’, a precizat medicul.
De remarcat, spune dr. Evelina Moraru, este faptul că polenul acestei plante este foarte bogat în alergeni, iar seminţele pot germina timp de zeci de ani.
‘Aceste grăuncioare de polen sunt de la 3 la 30 pe metru cub. La unele persoane mai sensibile există riscul ca aceste manifestări alergice să fie întâlnit şi din cauza a 1-2 astfel de grăuncioare de polen. Practic, polenul poate fi dus de vânt până la distanţe imense de locul unde este planta. Seminţele acestei plante sunt foarte rezistente. Ele rămân germinative timp de 40 de ani. Este parcă o evocare a faptului că răul rezistă, că răul durează. E o problemă de acum care ţine de mediu. Această plantă ar trebui să fie distrusă fiindcă nu doar o respiri. Gândiţi-vă că sunt atât de mulţi iubitori de animale care cred că sunt alergici la ele, dar de fapt vin de afară cu acest polen de ambrozie prins în blană’, a spus Evelina Moraru, medic primar alergolog şi gastroenterolog.
Conform statisticilor, prevalenţa acestei alergii la ambrozie în rândul persoanelor din România, şi nu numai, este foarte mare.
‘Diagnosticul se poate stabili prin simplu test sau teste serologice. Se pare că 5,3% din populaţia activă a României se confruntă cu această alergie. E foarte mult. De aceea consider că e o problemă care ar trebui să depăşească sfera medicală. Manifestările au mare implicare asupra sănătăţii publice. Manifestările acestui tip de alergie nu sunt deloc uşoare. Pot fi până la manifestări grave, care pot duce chiar la şoc anafilactic. Făcând o similitudine reiese că prevalenţa este egală cu cea a diabetului zaharat. Deci este destul de frecventă. (…) Este frecventă, fără a fi singura, şi fără a fi, din nefericire, izolată. Deci este o alergie mixtă şi la alte polenuri sau alţi alergeni respiratorii’, a menţionat Evelina Moraru.
Aceasta a explicat că există situaţii în care alergia la ambrozie se agravează.
‘Spre exemplu, fumatul, substanţele toxice, frigul, umezeala se pot adăuga la alergia de ambrozie. Ca să nu mai vorbim că există şi alergii mixte. Sunt polenuri din diferite surse la care polenizarea se produce în altă perioadă decât la ambrozie. Este polenul precoce, cel din primăvara timpurie, sau există polenuri mai tardive, pe care le întâlnim toamna. Uneori întâlnim cazuri de alergici la mai multe tipuri de polen. Pot fi însă cazuri de persoane alergice nu doar la polen, ci, spre exemplu, şi la acarieni, acele vietăţi care trăiesc în praful de casă. Problema alergiei la ambrozie este una complexă’, mai spune dr. Moraru.
Potrivit medicului, alergia la ambrozie s-a descris foarte târziu.
‘La ora actuală se vorbeşte foarte mult despre această alergie. De ce? Pentru că manifestările clinice încep de la aspecte uşoare până evoluţii dramatice. În general, bolile alergice sunt considerate ca fiind boli în care predispoziţia este comună. Adică indivizii care se numesc atopici au predispoziţie de a manifesta alergii, pot face mai multe tipuri de alergii în funcţie de vârstă, de teren, de mediu. E ceea ce se numeşte bolile marşului alergic de-a lungul vieţii. Acest marş alergic include boli precum alergia alimentară. E prima alergie pe care o evoc pentru că e prima alergie care se manifestă. Primul contact cu substanţe străine de organismul nostru e contactul cu alimentul, fie în timpul alăptării, fie cu alte alimente. Deci alergiile alimentare sunt primele boli care pot fi evocate în marşul alergic. Mai este rinita alergică, o inflamaţie a mucoasei nazale, conjunctivita alergică – o inflamaţie a mucoasei conjunctivale, pielea – dermatita atopică -, precum şi manifestările respiratorii: astmul bronşic. Gândiţi-vă că toate astea au altfel de manifestări, pe alte arii, pe alte organe, şi totuşi au ceva comun. Sunt declanşate de anumite alergii. Aceste manifestări specifice alergiilor sunt rinitele, dermatitele, conjunctivitele şi până la forma cea mai gravă: şocul anafilactic. Ei bine, ambrozia poate avea toate aceste manifestări, inclusiv şocul anafilactic. Şocul anafilactic poate omorî dacă nu ai diagnosticul stabilit corect şi o intervenţie foarte activă”, explică medicul.
În concluzie, alergia la ambrozie are ca manifestări mai frecvente conjunctivita, rinita sau poate exacerba manifestările astmului bronşic, provocând tuse intensă şi respiraţia aceea şuierătoare, arată Evelina Moraru.
”Dar ceea ce este interesant este faptul că printre manifestările clinice ale alergiei la ambrozie este faptul că pot include şi manifestări digestive. Cum? Pentru că există manifestări clinice încrucişate. Pentru alergia la ambrozie există nişte epitropi comuni, structuri comune ale alergenilor între ambrozia care dă acele manifestări respiratorii şi alte plante sau alimente. De aceea poate apărea alergia alimentară’, avertizează dr. Evelina Moraru.
Conform medicului, o persoană alergică trebuie educată în ceea ce priveşte alimentaţia de zi cu zi.
‘Pe cei alergici la ambrozie trebuie să îi sensibilizezi şi să le spui, tu, ca specialist, ‘atenţie!’, şi să le faci o educaţie a dietei. E o listă întreagă. Nu are voie să consume produse de floarea-soarelui, castraveţi, dovlecei, pepene verde sau galben, banane, miere de albine, uneori şi merele. E dramatic totuşi ce se întâmplă cu ei. Poţi să îi recomanzi un sirop de tuse după ce el vine la tine, ca medic, pentru tuse. Îi recomanzi să se ferească de ambrozie, dar fără să vrei îi dai un sirop de tuse pe bază de miere de albine. Sunt lucruri extrem de nuanţate şi dificil de înţeles pentru unii. Până la urmă tratamentul acestei alergii este ca o reţetă din asta complicată în care trebuie să urmezi toţi paşii’, a mai declarat prof. univ. dr. Evelina Moraru.
Aceasta a arătat că şi copiii pot avea astfel de manifestări, sub o formă sau alta, respiratorii sau cutanate, ale mucoasei, ori rinite.
‘Copiii intră în colectivitate şi copilul se prezintă la medic cu o infecţie, şi tot vine, şi tot vine, dar până la urmă se stabileşte o modalitate de diagnostic. Modalitatea de diagnostic în cazul alergiei poate fi determinată şi genetic, pentru că din părinţi alergici se nasc copii alergici. Chiar se spune că dacă manifestările alergice sunt identice la cei doi părinţi atunci există peste 80% riscul ca şi copilul să prezinte aceeaşi alergie. Totuşi, în acest creuzet în care există tot felul de secrete ale transmiterii genetice se pot petrece lucruri paradoxale. De exemplu, în istorie există genii care au fost foarte bolnavi şi au avut manifestări din acestea. Spre exemplu, Marcel Proust a fost un copil foarte bolnăvicios şi cu multe alergii. El era alergic la foarte multe lucruri. Avea un frate care nu a avut niciodată nicio problemă de sănătate’, a mai spus dr. Moraru.
*** Cum se stabileşte diagnosticul
‘Fie prin testare alergologică prin screen pricker, se face o înţepare printr-o cantitate de antigene, o cantitate mică, bine dozată, cu ajutorul unor truse speciale, şi îţi apare o pată care confirmă alergia la ambrozie. Aceste teste cutanate sunt foarte bune şi foarte des folosite de alergologi, dar ca să fie relevante trebuie să întrerupi tratamentul pe care îl urmezi deja. Adică nu trebuie să ai tratament cortizonic, să nu ai probleme cu antihistaminice, şi e destul de greu pentru că alergicii sunt aproape tot timpul cu probleme şi au nevoie de terapie cronică. În astfel de cazuri se poate stabili diagnosticul şi prin determinarea serologică a anticorpilor specifici ai imunoglobulinelor. E specific pentru antigenul care este reprezentat de ambrozie. În acest caz IgE este crescut pentru ambrozie şi atunci ştii că are această sensibilitate. În momentul acesta, în care ai diagnosticul stabilit, abia eşti la jumătatea drumului. Abia de acum urmează paşii importanţi pentru beneficiul pacientului. Este vorba de profilaxia crizelor acute sau progresiei bolii şi tratament’, menţionează medicul.
*** Cum tratăm alergia la ambrozie
Tratamentul este extraordinar de important şi complicat, pentru că este tratamentul manifestărilor acute, cum este rinita sau rino-conjunctivita, ori conjunctivita, atrage atenţia dr. Moraru.
‘Acest tratament pentru acuţi are la bază nişte substanţe care se numesc antihistaminice, fiindcă mediatorii care dau toate aceste manifestări ale acestei boli – lăcrimare, congestie oculară, rinoree, pierderea mirosului, pierderea gustului – sunt declanşaţi de histamină. Antihistaminicele sunt prima linie de tratament. În cazurile mai grave este folosită o administrare sistemică, dar se pot folosi şi topice, de exemplu, coliruri cu antihistaminice, siropuri cu antihistaminice sau preparate de cortizonice în formele mai grave, sau sistemic. Aceasta este o medicaţie clasică, ce reprezintă o modalitate de tratament pe lângă scoaterea din mediu, arderea ambroziei”, subliniază medicul.
Există acum posibilitatea de a interveni prin imunoterapie, adaugă dr. Moraru.
”O terapie imunologică – această imunoterapie se bazează pe modificarea unor alergeni prin cantitate progresiv crescândă pentru a determina un răspuns imunologic care să creeze o rezistenţă la aceste manifestări. Practic deviază răspunsul imun şi nu mai este pentru a face zgomotul secretat de histamină, ci dimpotrivă, pentru a se adapta, pentru a tolera această ambrozie. Principiul este revoluţionar. Se aplică pentru multe alergii. Această imunoterapie specifică poate fi aplicată injectabil subcutanat sau prin aplicarea sublinguală cu alergeni purificaţi. La copii este folosită terapia sublinguală’, a precizat aceasta.
Problema este că acest tratament trebuie făcut minimum trei ani, este scump şi nu este decontat de stat, mai spune medicul.
”Sperăm că aceste investigaţii şi tratamente care sunt scumpe vor fi suportate de stat, în baza Legii 4 (din 8 ianuarie 2021, privind drepturile persoanelor diagnosticate sau suspectate de a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice – n.r). Acest tratament care durează minim 3 ani nu trebuie întrerupt. Aceste scheme de tratament nu trebuie începute acum în perioada polenizării, ci cu câteva luni înainte. Cunoscând faptul că perioada polenizării la ambrozie este între lunile iunie – septembrie – octombrie, ar trebui să începem din luna mai această imunoterapie specifică sublinguală. Există şi o imunoterapie parţială sau periodică, dar şi terapia continuă. Deocamdată nu există un tratament care ar putea vindeca în totalitate alergia la ambrozie, dar ar putea exista’, este de părere dr. Evelina Moraru.
*** Este foarte greu de deosebit alergia la ambrozie de o persoană care are COVID-19, dar sunt unele elemente de reper, afirmă medicul.
‘E adevărat că şi un bolnav alergic poate face infecţia virală de tip COVID-19. Sunt elemente comune legate de manifestările de rinită alergică, strănută, are rinoree, îşi pierde mirosul sau gustul, dar există şi diferenţe foarte mari. În primul rând astenia care este comună SARS-CoV-2 este foarte mare, cu febră musculară, cefalee, dureri de cap, mai este elementul de infecţie în familie sau în colectivitate. Evident, diferenţa se poate face prin unele teste, analize, care pot atesta prezenţa virusului sau prezenţa anticorpilor. În general în această perioadă este bine să fim prudenţi şi să nu cădem în capcana de a considera o alergie, chiar dacă este o persoană alergică, şi să trecem pe lângă diagnosticarea infecţiei. De asemenea, în cazul infecţiei există şi manifestări care pot sugera alergia la ambrozie, mai ales la această formă Delta care nu seamănă cu primele forme de manifestări. Dacă la începutul pandemiei se spunea că ai nasul uscat, ai gura uscată, ai COVID. Ai nasul umed, mucoasa umedă? Atunci nu ai! – Ei bine, acum rinoreea face parte din tabloul infectării. Deci oarecum se pot confunda şi de aceea e nevoie de investigaţii pentru clarificare’, a precizat dr. Moraru.
În cazul celor diagnosticaţi cu alergie la ambrozie medicul recomandă să se evite expunerea la polen, mai ales în cursul dimineţii. Totodată, spune medicul, trebuie să se ţină cont că, deşi este o alergie respiratorie, poate avea manifestări specifice unei alergii alimentare.
‘Dacă stau la curte trebuie să facă o curăţenie sistematică pentru distrugerea acestor plante, trebuie să aibă grijă să aerisească cu prudenţă, să nu scoată copiii la plimbare între orele în care circulaţia polenului este cea mai intensă, adică între orele 09,00 şi 15,00, să se schimbe atunci când intră în casă şi să facă imediat duş. Pentru că polenul poate fi adus în casă prin intermediul hainelor, părului, trebuie să facă o igienizare a covoarelor şi a casei cu ajutorul aspiratoarelor cu filtru HEPA. Dacă au animale de companie să le igienizeze şi pe acestea ori de câte ori se întorc de afară. Cunoscut fiind faptul că este o alergie respiratorie, aceste persoane trebuie să se adreseze alergologului, să înceapă un tratament clasic şi eventual să se gândească la imunoterapia specifică, deoarece este singura care modifică cursul bolii. Nu trebuie să uite că, deşi este o alergie respiratorie, alergia la ambrozie poate avea manifestări specifice unei alergii alimentare, deoarece există epitropi comuni. Dacă manifestările depăşesc un anumit prag să nu ezite să se prezinte la spital’, a recomandat prof. univ. dr. Evelina Moraru.
