Astmul este în prezent subdiagnosticat şi subtratat, deşi utilizarea noilor terapii a avut un impact pozitiv asupra controlului bolii, avertizează specialiştii de la Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC), care arată că în România aproximativ 900.000 de persoane suferă de această afecţiune.
‘În România sunt 900.000 de oameni care suferă de astm, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, din care cel puţin 60% sunt alergici, corespunzând unui număr de aproximativ 500.000 de pacienţi. Majoritatea pacienţilor cu astm alergic prezintă şi simptome de rinoconjunctivită alergică. Dintre pacienţii cu astm, un procent de 2-5% evoluează spre forme severe care necesită terapii complexe, au frecvente exacerbări care necesită vizite în serviciul de urgenţă sau internări, toate generatoare de costuri mari pentru sistemul de sănătate publică, absenteism de la locul de muncă şi alterarea calităţii vieţii pacientului inclusiv risc de deces’, afirmă preşedintele SRAIC, prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, cu prilejul Zilei Mondiale a Astmului, potrivit unui comunicat de presă.
Astmul este o boală inflamatorie a căilor respiratorii, care determină simptome caracteristice: tuse, în special noaptea, respiraţie şuierătoare, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de constricţie, durere sau presiune la nivel toracic. Nu orice persoană cu astm are aceleaşi simptome în acelaşi mod.
Potrivit specialiştilor, unele persoane cu astm pot avea perioade îndelungate fără niciun simptom, cu agravarea periodică în timpul unei crize de astm. Alţii ar putea avea simptome de astm în fiecare zi.
În plus, unii oameni pot avea simptome doar în timpul exerciţiilor fizice sau când suferă de infecţii virale.
Diagnosticul de astm trebuie pus de către medic, necesitând cooperarea interdisciplinară deoarece prezenţa comorbidităţilor poate avea un impact negativ asupra controlului bolii.
‘Trebuie subliniat că pentru astm nu există vindecare. Simptomele astmului pot fi tratate eficient la majoritatea pacienţilor, la costuri considerabile, dar netratarea astmului este şi mai costisitoare. Mulţi pacienţi rămân slab controlaţi, în ciuda tratamentului disponibil. Astăzi, glucocorticosteroizii sistemici cu efectele lor secundare dăunătoare pot fi înlocuiţi la mulţi pacienţi cu imunoterapie alergenică ţintită sau terapii biologice ţintite. Managementul astmului este o provocare serioasă pentru sănătate publică şi are efecte semnificative asupra performanţelor şcolare, la muncă şi sociale ale persoanelor care suferă de această boală’, susţine prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu.
