Preşedintele CNAS, Adela Cojan, a declarat joi că informatizarea medicinei trebuie să reprezinte viitorul funcţionării sistemului sanitar. Ea a reiterat că în noile norme la contractul cadru vor fi introduse şi consultaţiile online. ‘Ce am mai învăţat este lecţia legată de digitalizarea sistemului medical. S-a întâmplat forţat, a apărut telemedicina, a apărut teleconsultaţia, a apărut nevoia de păstrare a distanţării fizice şi atunci şi sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi-a repliat legislaţia, astfel încât să poată deconta aceste servicii acordate la distanţă. Cred că informatizarea medicinei în momentul de faţă trebuie să reprezinte viitorul funcţionării acestui sistem, bineînţeles după ce îl vom defini clar. (…) Vom introduce în noile norme la contractul cadru acest gen de consultaţii, dar nu numai teleconsultaţiile. Telemedicina înseamnă şi teleradiologie, şi chirurgie robotică, înseamnă şi obţinerea celei de-a doua opinii medicale’, a spus reprezentantul CNAS la un eveniment organizat sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române. În opinia sa, la sfârşitul pandemiei s-ar putea ‘inversa’ piramida sistemului de servicii de sănătate. ‘Asta cred că se va întâmpla după finalizarea pandemiei – inversarea piramidei sistemului de servicii de sănătate din România, astfel încât medicii de familie să ne demonstreze că într-adevăr reprezintă baza piramidei, profesioniştii care ajută la rezolvarea, aşa cum recomandă OMS, a peste 80% din populaţia de adresare, astfel încât la nivelul spitalelor să nu ajungă decât cazurile ce pun în pericol viaţa pacientului’, a explicat Cojan. Potrivit acesteia, corpul medical românesc este suprasolicitat mai ales în spitalele COVID şi suport COVID. Ea a afirmat că prima ‘lecţie’ învăţată de la începutul pandemiei este cea a ‘transparenţei şi onestităţii’. ‘Cred că în aceste 11 luni avem de învăţat cel puţin câteva lecţii. Cea mai importantă lecţie este legea transparenţei şi onestităţii. (…) Legea transparenţei şi onestităţii este una pe care trebuie să o învăţăm din această dramatică situaţie cu care ne confruntăm. (…) Altă lecţie pe care ar trebui să o învăţăm din această perioadă de pandemie este lecţia unei coordonări şi a unei conduceri decisive. Mesajele într-adevăr au fost decisive şi au fost coordonate inclusiv la noi în ţară încă de la începutul pandemiei, dar nu s-a acţionat unitar în toată Europa. Unele ţări au reacţionat mai blând tocmai pentru a-şi proteja economiile, alte ţări au reacţionat mai drastic. Măsurile de distanţare fizică impuse de lege, testarea pe scară largă şi urmărirea contacţilor au fost priorităţile tuturor ţărilor, dar vitezele şi intensităţile de aplicare pentru aceste măsuri au fost diferite în diverse ţări ale Europei ori recomandarea cea mai importantă transmisă de OMS şi prima dintre ele a fost – identificaţi, testaţi şi trataţi fiecare caz pentru a întrerupe lanţul de transmitere!’, a arătat Adela Cojan. Ea a amintit că în prezent peste jumătate din populaţia lumii se confruntă cu ‘restricţii parţiale sau totale’. ‘Abordarea unitară care depăşeşte limitele geopolitice ar trebui să fie o altă lecţie pe care trebuie să o învăţăm. (…) Solidaritatea este altă lecţie pe care am învăţat-o cu ocazia pandemiei şi observ, cel puţin în rândul corpului medical, în momentul de faţă observ această capacitate pe care au exersat-o mai puţin înainte de pandemie, capacitate de a lucra în echipă, de înţelegere, de comunicare şi de coordonare a deciziilor la nivel de unitate sanitară sau la nivel judeţean sau local’, a mai susţinut Adela Cojan. Centrul de Cercetări Sociologice Larics şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, a prezentat datele Barometrului de Sănătate al României, în cadrul unui eveniment organizat sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.