Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, vineri, la Craiova, că în România există un prim draft al unei strategii naţionale de combatere a cancerului, care a fost lansat în urmă cu două luni şi în cadrul căruia ar putea fi realizat şi un registru al pacienţilor bolnavi de cancer, care deocamdată nu există.
‘Sperăm să putem perfecţiona această strategie naţionale de combatere a cancerului, s-o aprobăm să ne permită şi evaluările şi să putem avea răspunsuri la toate aceste întrebări (n.red..privind cauzele numărului mare şi în creştere de cazuri de cancer din Dolj şi regiunea S-V). Nu aş vrea să facem speculaţii că în vecinătatea României există o centrală nucleară (n.red.:centrala nucleară de la Kozlodui) şi din acest motiv există mai multe neoplazii în această regiune – cauzele pot şi multiple, iar politicile de prevenţie sunt inegale în România’, a spus Rafila la Craiova, unde a fost prezent la inaugurarea Centrului de Oncologie ‘Sfântul Nectarie’, cel mai mare centru de acest fel din sudul României, realizat de oncologul Michael Schenker, printr-o investiţie privată de circa 15 milioane de euro.
Potrivit lui Michael Schenker, în România nu există o statistică privind situaţia reală privind cancerului, întrucât de ani de zile nu există un registru al pacienţilor bolnavi de cancer, ‘pentru că nu a existat posibilitatea să se facă din diverse motive, mai mult sau mai puţin obiective’. ‘De ani de zile nu avem un astfel de registru de cancer, încât este foarte greu să vorbim despre cazuri foarte reale. Sunt studii făcute de oameni de cercetare vizavi de incidenţă în anumite regiuni, dar nu este la nivel naţional deocamdată’, a spus Michael Schenker.
În 2020, conform analizei situaţiei cancerului realizată în mai 2021 de Ministerul Sănătăţii, în România au fost diagnosticate 98.886 cazuri noi de cancer şi s-au înregistrat 54.486 decese provocate de acesta, ţara noastră având printre cele mai mari rate de mortalitate din Europa la majoritatea tipurilor de cancer.
‘În România, ratele de supravieţuire la cinci ani după tratarea unor forme de cancer, precum cancerul de sân, de prostată şi de col uterin, sunt mult sub mediile UE. Aceasta este valabilă, în special, pentru tipurile de cancer care pot fi prevenite prin reducerea la minimum a factorilor de risc, precum cancerul pulmonar (11%), de stomac (3%) şi hepatic (13%). Rezultatele slabe sunt date de diagnosticul tardiv şi de ineficienţa în tratament. (…) De asemenea, lipsa unui screening sistematic pentru această boală, înregistrează un procent scăzut de participare şi o calitate sub nivelul optim’, se menţionează în documentul citat.
Conform raportărilor cabinetelor de oncologie, cazurile noi de cancer în anul 2019 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial. Judeţul cu cea mai mică rată a incidenţei în 2019 a fost Ilfov (108 la 100.000 de locuitori), rate mici s-au înregistrat şi în Braşov (110,7 la 100.000 locuitori), Bucureşti (130,9 la 100.000 locuitori), Caraş-Severin (187,1 la 100.000 locuitori), Călăraşi (216,8 la 100.000 locuitori).
Rata cea mai mare a incidenţei a fost înregistrată în judeţul Hunedoara (503,2 la 100.000 locuitori), rate mari au fost înregistrate şi în Dolj (445,3 la 100.000 locuitori), Bihor (444,2 la 100.000 locuitori), Brăila (442,3 la 100.000 locuitori), Iaşi (421,3 la 100.000 locuitori). În 25 de judeţe rata incidenţei a fost peste media pe România (307,7 la 100.000 locuitori), iar în 17 judeţe au fost valori sub medie.
De asemenea, cele mai multe cazuri noi de cancer raportate de cabinetele de oncologie în anul 2019 pe total ţară, sunt în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 367,8 la 100.000 locuitori. Urmează regiunea Sud-Est, cu valoarea de 361,4 la 100.00000 locuitori. Cele mai puţine cazuri noi de cancer sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov – 126,1 la 100.000 locuitori, regiunea Centru – 266,1 la 100.000 locuitori.
