Lipsa unei reforme în sănătatea mintală din România creşte povara deja existentă, care este asociată tulburărilor psihiatrice, a declarat preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARRP) Ana Giurgiucă.
‘Rolul medicului psihiatru este unul central în cadrul serviciilor de sănătate mintală. Nevoile complexe de îngrijire necesită şi prezenţa altor specialişti pentru a forma echipe multi – şi interdisciplinare. Lipsa unei reforme în sănătatea mintală din România creşte povara deja existentă, care este asociată tulburărilor psihiatrice. Stigmatizarea, inconsistenţa legislaţiei, lipsa serviciilor integrate şi resursele limitate alocate sănătăţii mintale sunt doar câteva dintre obstacolele cu care ne confruntăm în misiunea noastră de a oferi servicii complexe tuturor celor care au nevoie de ele’, a afirmat Ana Giurgiucă, citată într-un comunicat remis presei.
Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie organizează în perioada 7 – 10 iunie Conferinţa Naţională de Psihiatrie.
Potrivit specialiştilor, persoanele care suferă de tulburări psihiatrice au nevoie de îngrijiri complexe, necesitând atât intervenţia medicului psihiatru cât şi a colaboratorilor săi din domeniile conexe (prevenţie, asistenţă medicală primară, servicii din spitalele generale, servicii comunitare, spitale de psihiatrie).
‘În acest context, harta instituţională a României este slab aspectată şi cu mult sub media europeană/mondială. Avem aproximativ 0,1 psihiatri la 1.000 de locuitori, 1 pat în centrele de specialitate la 1.000 de locuitori şi 0,38 centre de sănătate mintală la 100.000 de locuitori. Suicidul afectează persoanele şi familiile acestora, din toate păturile socio-economice şi din toate categoriile de vârstă. Unul din 100 de decese survine din cauza suicidului. Se estimează că, pentru fiecare deces prin suicid, există încă 20 de tentative suicidare ale individului în cauză. Schizofrenia, tulburare psihiatrică majoră cu o prevalenţă de 0,5% în cadrul populaţiei generale, reprezintă o preocupare esenţială pentru sistemele de sănătate mintală, întrucât în fazele acute este cea mai dizabilitantă dintre toate bolile. Persoanele care suferă de schizofrenie sau de alte tulburări psihiatrice majore supravieţuiesc, în medie, cu 10-20 ani mai puţin faţă de populaţia generală, în special datorită unor comorbidităţi somatice care pot fi prevenite’, se arată în comunicat.
Conform reprezentanţilor asociaţiei, stigmatizarea este o barieră majoră în calea accesului pacienţilor către îngrijiri şi în calea îmbunătăţirii serviciilor de sănătate mintală.
‘Stigma poate duce la izolare socială, discriminare şi încălcarea drepturilor omului în multiple contexte, având un impact negativ major asupra capacităţii unei persoane de a câştiga un venit, de a avea o locuinţă, de a avea acces la servicii sanitare de calitate, de a contribui în cadrul comunităţii şi de a se recupera. Pentru combaterea stigmei cel mai eficient tip de intervenţie este contactul social, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi atitudinilor legate de stigmatizare’, susţine aceeaşi sursă.
În cadrul Conferinţei Naţionale de Psihiatrie, desfăşurată la Bucureşti sub tema ‘Multidisciplinaritatea şi continuitatea serviciilor de îngrijire în sănătatea mintală’, peste 800 de specialişti din ţară şi din străinătate au prezentat şi subliniat rolul esenţial şi necesitatea dezvoltării serviciilor de psihiatrie comunitară, psihiatrie de legătură, psihogeriatrie, psihiatrie forensică şi medicina adicţiilor.
