Directorul executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, Dan Bărbulescu, a declarat pentru AGERPRES că în ultimii ani au fost plantaţi foarte mulţi platani în Bucureşti, care nu sunt agreaţi de către păsări, iar oamenii au început să se confrunte cu problema tigrului de platan şi cu puful produs de acest arbore, care este alergen.
‘Cu cât speciile şi habitatele dintr-un oraş – de fapt, de peste tot – sunt mai diverse, cu atât beneficiile şi serviciile pe care acestea le oferă comunităţilor sunt mai valoroase şi mai importante. Atunci când avem monocultură – că vorbim de platan, de salcâm sau alte specii care au tendinţa să colonizeze, să se extindă şi să invadeze, poate, habitate – asta nu face bine. Afectează echilibrul biodiversităţii. Cu cât acest echilibru este hrănit de cât mai multe specii şi habitate, cu atât este mai bine pentru oameni’, a precizat el.
Dan Bărbulescu a oferit în acest sens exemplul platanului, care se găseşte în număr mare în parcurile bucureştene şi de-a lungul arterelor.
‘Mie îmi plac toţi arborii, toate speciile de arbori, chiar şi cei invazivi. Însă, în ultimii ani, în Bucureşti, s-a plantat atât de mult platan, încât aproape a devenit ca o monocultură. Pe marginea marilor bulevarde, a străzilor sau în parcuri se plantează platani. Ei, tocmai pentru că s-au plantat, la un moment dat, oamenii au început să se confrunte cu problema tigrului de platan, o mică insectă care în august începe să te ciupească. Şi te ciupeşte, nu se joacă. Platanul produce un fel de puf care pentru unii oameni este cât se poate de alergen. Păsărilor nu prea le prea place platanul, pentru că nu au cum să-şi facă cuibul, nu au din ce să şi-l facă. Mai mulţi platani ar putea să strice puţin peisajul, pentru că are acel aspect, i se duce coaja, şi sunt frunzele acelea mari. Aşa se întâmplă dacă nu ai o diversitate. Plantăm şi platan, sigur că da, dar încercăm să plantăm arbori cât mai diverşi, astfel încât poate că, odată cu o specie, vine şi o pasăre care ar putea să se hrănească cu acel tigru de platan. Sau ar putea să asigure o barieră în calea circulaţiei aerului, astfel încât puful provocat de platan să nu mai ajungă la oameni. Diversitatea biologică, biodiversitatea, cu cât este mai mare, cu atât se autocalibrează’, a explicat el.
Dan Bărbulescu a remarcat că autorităţile, atunci când vorbesc despre dezvoltarea oraşului, se referă în mod uzual la ansambluri rezidenţiale sau la infrastructura de transport, dar foarte puţini edili fac referire şi la importanţa naturii şi a biodiversităţii.
Asociaţia Parcul Văcăreşti a lansat, în 2021, Reţeaua Naţională de Arii Naturale Urbane, din care fac parte 15 oraşe, un proiect prin care sunt promovate şi monitorizate arii naturale urbane din ţară.
‘Foarte puţin primarii noştri vorbesc despre importanţa pe care natura, biodiversitatea şi peisajele le au pentru bunăstarea oraşului. N-o să putem să trăim într-un oraş care e plin de blocuri şi de străzi, pe unde circulă sute mii de maşini. O să se mute oamenii, aşa cum se întâmplă şi cu Bucureştiul, de altfel. Se mută la margine sau pleacă acolo unde există soluţii mai bune de trăit. (…) E dovedit ştiinţific că oamenii care au acces mai mult la natură sunt mai sănătoşi. Ba chiar, copiii sunt mai deştepţi, dacă petrec timp în pădure. Nu de tot, evident, dar cei care au acces la aşa ceva. Acest element reprezentat de natură şi de biodiversitate face parte din strategia noastră, din cadrul Reţelei de Arii Naturale Urbane. Vrem să îl promovăm oamenilor şi alături de autorităţi să-l punem pe strategia de dezvoltare a oraşului Bucureşti şi a altor oraşe din România’, a mai precizat directorul executiv al asociaţiei.
În ce priveşte Parcul Văcăreşti, el a atras atenţia asupra faptului că autorităţile trebuie să ia măsuri pentru reconstrucţia ecologică a zonelor umede, în condiţiile în care stuful s-a extins foarte mult. Dan Bărbulescu a adăugat că astfel de intervenţii se realizează cel mai bine în lunile ianuarie – februarie şi că ar trebui intervenit urgent, în contextul în care seceta a redus la rândul ei luciul de apă în ultima perioadă.
‘Înţeleg că aceste intervenţii ar putea fi incluse în planul de management (pe care îl realizează Administraţia Parcului, aflată în subordinea Primăriei Capitalei – n.r.), însă ele nu pot fi făcute decât iarna şi lucrul acesta mă face să cred că şi iarna aceasta este ratată, din acest punct de vedere. Seceta de anul acesta deja a determinat restrângerea şi mai mult a luciului de apă şi, cu excepţia câtorva zone care sunt destul de mici deja, posibilitatea vizitatorilor de a vedea animalele care trec sau peisajele acvatice nu mai există. Dacă urci în foişoare, poţi să te uiţi cu un binoclu şi mai vezi o raţă sau câteva păsări în migraţie, care vin pe bălţi. Din păcate, vegetaţia s-a extins foarte mult, fiind necesare intervenţii de reconstrucţie foarte urgent. Asta e o problemă care s-a înţeles la nivelul administraţiei, însă vrem să vedem intervenţii, soluţii concrete, aplicabile, pentru că, în afară de pistele de bicicletă sau alte infrastructuri prin parc, cred că e nevoie de investiţii în acest sens. Nu sunt investiţii costisitoare, dar sunt, cred, mai degrabă costisitoare la nivel de timp şi la nivel de planificare a lor. Cel mai bine să fac în ianuarie – februarie. Nu ştiu dacă anul acesta vor fi făcute’, a adăugat el.
Dan Bărbulescu a arătat că atunci când autorităţile aleg să organizeze evenimente în parcuri, precum festivalul de Crăciun din parcul Drumul Taberei sau concertele din Parcul Izvor, ar trebui să ia în considerare şi impactul asupra naturii.
‘În Parcul Izvor s-a organizat astă-toamnă un super concert. 40.000 de oameni au fost prezenţi acolo. Au fost politicieni care şi-au pus fotografii. Foarte bine, s-au distrat, nu critic treaba asta. Dar nu este cel mai bun spaţiu să organizezi aşa ceva. Când ai 40.000 de oameni pe spaţiu verde care tropăie şi sar, se bucură, fumează, aruncă chiştoacele, e clar că acolo s-ar putea să nu mai crească multe lucruri după ce oamenii pleacă. E clar că toate animalele care trăiesc în mijlocul Bucureştiului s-ar putea să nu mai vină acolo. Sau s-ar putea să fie atât de stresate şi de afectate, încât să dispară. Am avut o întâlnire la un moment dat cu reprezentanţii primăriei pe acest subiect, pe Parcul Izvor. Şi, la fel, au zis: ‘Domnule, dar e mai degrabă, aşa, un fel de maidan’. Nu, în timp ce vorbeam cu ei, pe deasupra a trecut un şorecar. Am văzut trei specii de ciocănitoare, dintre care una nici măcar nu există în Parcul Natural Văcăreşti – e vorba de ‘ghionoaia verde’. Şi odată cu astea, sunt sigur că o groază de alte păsări – mai ales păsări mici, păsări cântătoare – vin, pentru că acolo trăiesc arbori destul de bătrâni, de 30 de ani de când există acel loc. Să încercăm să vedem aceste zone ca având o contribuţie la biodiversitate, dar şi în această reţea, în viaţa oraşului. De ce? Pentru că de biodiversitate şi de viaţa naturală a oraşului depinde în mod direct şi esenţial viaţa oamenilor’, a subliniat directorul executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.
