Peste 2.300 de fermieri din judeţul Brăila riscă să nu poată primi despăgubirile acordate de Guvern pentru culturile agricole calamitate pe o suprafaţă totală de 28.700 hectare, pe motiv că şi-au recoltat culturile înainte ca reprezentanţii comisiilor de constatare a procentului de calamitare să ajungă în teren.
Asociaţia Forţa Fermierilor a dat publicităţii un comunicat în care îşi exprimă protestul faţă de ‘modul scandalos în care unii funcţionari din direcţiile agricole judeţene şi-au desfăşurat activitatea în cadrul comisiilor locale de constatare a suprafeţelor calamitate’.
Reprezentanţii Asociaţiei Forţa Fermierilor susţin că, din cauză că în multe procese-verbale de constatare nu a fost trecut procentul de culturi agricole calamitate, fermierii respectivi vor fi excluşi de la plata despăgubirilor pentru culturile de toamnă, conform Ordonanţei de Urgenţă adoptate pe 17 noiembrie, de Guvernul României.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila, Traian Cişmaş, a precizat că nu este vina DADR că actul normativ privind despăgubirile acordate de Guvern pentru culturile calamitate a venit după ce fermierii au recoltat.
‘Există un ordin de ministru din anul 2020, care spunea că înştiinţările pentru culturile calamitate se depun până pe 15 mai. Mai apoi, pe 29 iunie, s-a dat un alt ordin, care a prelungit termenul de depunere până la 1 august. Mulţi fermieri au făcut înştiinţări potrivit noului ordin. Comisiile de constatare au avut ca perioadă de deplasare în teren 1-15 august. În multe cazuri, culturile erau deja recoltate când au ajuns comisiile şi nu s-a mai putut constata gradul de calamitare. Aceste comisii au fost formate din reprezentanţii a trei instituţii: Direcţia Agricolă, APIA şi primăria acelei localităţi. S-au încheiat procese-verbale, fără a se trece procentul de calamitare a culturilor. Nu e vina DADR că actul normativ a venit după ce fermierii au recoltat’, a declarat Traian Cişmaş.
La nivelul judeţului Brăila, în anul agricol 2021-2022, au fost afectate de seceta pedologică 107.412 hectare, din care 16.773 hectare culturi de toamnă (grâu, orz, orzoaică de toamnă şi rapiţă), şi 90.639 hectare culturi de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia, mazăre, legume, pepeni, plante furajere).
În total, în anul agricol 2021-2022, în judeţul Brăila, au fost cultivate în total 348.537 hectare, din care 345.650 hectare în sectorul de stat şi 2.887 hectare în sectorul privat.
Au fost însămânţate cu grâu de consum – 60.243 hectare, cu grâu pentru sămânţă – 3.297 hectare, cu orz pentru consum – 18.792 hectare, cu orzoaică toamnă pentru consum – 290 hectare, cu orzoaică toamnă pentru sămânţă – 668 hectare, cu orzoaică primăvară – 1.840 hectare, cu porumb pentru consum – 114.630 hectare, cu porumb lot hibridare – 12.554 hectare, cu ovăz primăvară – 224 hectare, cu mazăre boabe – 2.180 hectare, cu floarea soarelui consum – 85.200 hectare, cu soia boabe consum – 17.520 hectare, cu lucernă – 21.045 hectare, cu porumb pentru însilozare – 241 hectare.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat, săptămâna trecută, că fermierii afectaţi de seceta pedologică vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant financiar pentru culturile de toamnă. Ajutorul va fi de maximum 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor. Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător şi se obţine prin înmulţirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal. AGERPRES / (AS – autor: Ecaterina Ignat, editor: Marius Frăţilă)
