Colegiul Medicilor din România a cerut, vineri, de Ziua Naţională a Donatorului de Organe, soluţii urgente pentru creşterea numărului de transplanturi în ţara noastră şi pentru a le da astfel o şansă la viaţă pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare pentru acest tip de intervenţii.
‘Colegiul Medicilor din România (CMR) cere identificarea şi implementarea urgentă a unor soluţii pentru creşterea numărului de transplanturi în ţara noastră şi pentru a le da astfel o şansă la viaţă pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare pentru acest tip de intervenţii. Este nevoie, pe de o parte, de o creştere a numărului de acorduri obţinute de la aparţinători pentru prelevarea de organe de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală, iar pe de alta de creşterea numărului de spitale în care activitatea de identificare şi declarare de donatori să se desfăşoare corespunzător, respectiv de dotarea acestora cu secţii ATI adecvate şi acreditate pentru a menţine în condiţii fiziologice donatorii aflaţi în moarte cerebrală. În fiecare an, pe 16 iulie, este marcată Ziua Naţională a Donatorului de Organe. Scopul acestei iniţiative este transmiterea mesajelor de susţinere şi încurajare a pacienţilor (transplantaţi sau aflaţi încă pe listele de aşteptare), dar şi a donatorilor de organe şi a familiilor care au acceptat donarea’, se arată într-un comunicat de presă remis AGERPRES de CMR.
Potrivit sursei citate, donarea de organe înseamnă salvarea de vieţi.
‘Se vorbeşte foarte mult în ultima vreme despre transplantul de organe. Însă, activitatea de transplant nu poate funcţiona dacă nu există organe care să fie transplantate. Un rol pe cât de dificil şi delicat, pe atât de important în această activitate le revine coordonatorilor de transplant, care trebuie să convingă aparţinătorii pacienţilor în moarte cerebrală să fie de acord cu donarea de organe’, a declarat Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Colegiul Medicilor din România menţionează că donarea de organe şi, implicit, transplantul ‘sunt departe de a se desfăşura optim în România’, pentru că pe listele de aşteptare sunt tot mai mulţi oameni care au nevoie de un organ, iar donatorii sunt insuficienţi. Potrivit Agenţiei Naţionale de Transplant, în anul 2020 au fost 66 de donatori în moarte cerebrală de la care s-au prelevat organe şi ţesuturi şi s-au realizat în România: 53 de transplanturi de ficat, 120 de transplanturi renale, 4 transplanturi de cord, 1 transplant de plămân, 46 de transplanturi de cornee şi 85 de proceduri de transplant de ţesuturi osoase. De asemenea, de la donatori în viaţă au putut fi realizate: 9 transplanturi de ficat (două dintre ele realizate într-o unitate sanitară privată) şi 54 de transplanturi renale (trei dintre acestea fiind realizate într-o unitate privată).
Tot cu ocazia Zilei Naţionale a Donatorului de organe, Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti transmite că activitatea de transplant în România trebuie revigorată.
‘Dreptul la transplant nu trebuie negat niciunui pacient care are nevoie. Astfel, activitatea de transplant în România trebuie revigorată. Numai prin revigorarea activităţii la nivel naţional putem creşte şansa la viaţă a pacienţilor care au nevoie de transplant. Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti, cel mai numeros colegiu teritorial din ţară, cere măsuri prompte în acest sens, având în vedere listele de aşteptare prezentate public pentru anul 2021: aproape 5.000 de persoane pe lista de aşteptare pentru transplant de rinichi, peste 400 pentru transplant de ficat, aproape 30 pentru transplant de cord, 5 pentru transplant pulmonar’, se arată într-un comunicat de presă al Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti.
Potrivit sursei citate, anul trecut vieţile a sute de pacienţi din România au fost salvate prin transplant.
