‘Evangheliarul lui Macarie’ (zis şi ‘Biblia lui Macarie’), ‘Carte românească de învăţătură’ – prima carte scrisă în limba română, faimoasa reprezentare a lui Mihai Viteazul într-o gravură realizată de Egidius Sadeler cel Tânăr de la Praga, ultima fotografie cunoscută a poetului naţional Mihai Eminescu sau o fotografie rarisimă a poetului Vasile Alecsandri, obiecte ce fac parte din biblioteca personală a celebrului critic literar Şerban Cioculescu, vor fi expuse de Casa de Licitaţii A10 by Artmark la prima prezenţă la Salonul Internaţional de Carte Bookfest.
Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, Casa de Licitaţii A10 by Artmark va fi prezentă la Bookfest cu o colecţie de carte rară, dar şi obiecte de artă şi atmosferă, ce provin din biblioteca personală a celebrului critic literar Şerban Cioculescu.
Casa Artmark atrage atenţia participanţilor un exemplar rarisim al ‘Evangheliarului lui Macarie’, tipărit la Târgovişte, pe atunci capitala Ţării Româneşti, în 1512, în timpul domnitorului Neagoe Basarab.
‘Evangheliarul lui Macarie’ (zis şi ‘Biblia lui Macarie’) este una dintre primele trei tipărituri de carte apărute pe teritoriul României, totodată una dintre cele mai vechi şi importante cărţi pentru întreaga ortodoxie răsăriteană şi europeană. Opera a fost imprimată la mânăstirea Dealu de lângă Târgovişte, unde ieromonahul Macarie fusese instalat ca tipograf de predecesorul lui Neagoe Basarab, domnitorul Radu cel Mare. ‘Evangheliarul’ cuprinde fragmente din Evanghelii, rânduite pentru a fi citite în cadrul liturghiei sau al altor slujbe în cadrul ritualului din biserică, aranjate în funcţie de ziua şi săptămâna în care trebuiau înfăţişate credincioşilor. În România se mai păstrează un singur exemplar al acestei tipărituri rarisime, în colecţia Bibliotecii Academiei Române, se precizează în comunicat.
Cea de-a doua apariţie deosebit de rară şi valoroasă în expoziţia organizată de Artmark este prima carte scrisă în limba română – ‘Carte românească de învăţătură’ (zisă şi ‘Cazania lui Varlaam’) de la 1643. Piesa de colecţie, ştiută în doar câteva exemplare în muzeele şi bibliotecile publice, adusă în faţa vizitatorilor Bookfest, reprezintă un monument-reper de civilizaţie românească şi, deopotrivă, o operă de artă.
Ediţia princeps a fost editată de mitropolitul Varlaam şi tipărită în tipografia domnească de la Mănăstirea ‘Trei Ierarhi’, în timpul domnitorului Vasile Lupu. ‘Cazania lui Varlaam’, capodoperă a culturii româneşti medievale, reluată în nenumărate ediţii încă din epocă, este una dintre cele mai citite cărţi din trecutul nostru, iar astăzi este considerată piesă muzeală, de colecţie.
Şerban Cioculescu, cunoscut ca unul dintre cei mai influenţi critici literari români, a lăsat în urmă o bogată moştenire culturală prin munca sa dedicată studiului şi promovării literaturii române. Biblioteca sa personală a fost considerată un tezaur cultural, iar acum, prin intermediul Casei Artmark, o parte din această colecţie valoroasă este expusă publicului la Bookfest. Colecţia de piese rare ce provin din patrimoniul Şerban Cioculescu cuprinde două icoane extrem de rare: icoana pe glajă ‘Adam şi Eva’, inspirată de o gravură realizată în Mărginimea Sibiului, în atelierul familiei Ioan Costea Verman, la jumătatea secolului al XIX-lea, dar şi icoana ‘Răstignirea Domnului’, realizată în prima jumătate a sec. XIX de zugravul Ioan Pop în Făgăraş.
În premieră, va fi prezentată în cadrul expoziţiei şi faimoasa reprezentare a lui Mihai Viteazul într-o gravură realizată de Egidius Sadeler cel Tânăr de la Praga, angajat de Rudolf al II-lea ca artist al Curţii Imperiale. Piesa extrem de rară, ce provine tot din colecţia Şerban Cioculescu, a fost realizată după natură, gravorul Sadeler cel Tânăr întâlnindu-l pe Mihai Viteazul la Praga.
Tot la Bookfest, în cadrul aceleiaşi expoziţii, va fi expusă şi ultima fotografie cunoscută a poetului naţional Mihai Eminescu, realizată după clişeul lui Jean Bielig, la Botoşani. Piesa a fost făcută cu doi ani înaintea morţii poetului, la insistenţele surorii sale Aglaia, venită de la Cernăuţi la Botoşani, unde se afla şi Eminescu, bolnav, în casa celeilalte surori, Henrietta, care îi purta de grijă.
‘Fotografia convenea imaginarului unei epoci în care Eminescu era considerat filozoful romantic exemplar, dispărut în nebunie şi mizerie, arătându-se cu o figură stinsă, obosită, de bolnav incurabil. Fotografia poartă pe verso o însemnare olografă redactată cu cerneală roşie, probabil scrisă de criticul literar Şerban Cioculescu, care reconstituie istoria fotografiei. Acest exemplar unic aduce în prim plan nu doar valoarea literară a piesei, ci şi perspectiva criticului de elită asupra acestui clasic al literaturii române. De la poetul naţional Mihai Eminescu ne-au rămas patru fotografii autentice şi recunoscute de specialişti, cele realizate de fotografii Jan Tomas la Praga în 1869, Franz Duschek la Bucureşti în 1878, Nestor Heck la Iaşi în 1884 şi Jean Bielig la Botoşani în 1887-1888’, se arată în comunicat.
O altă fotografie rarisimă ce va putea fi văzută în expoziţie este cea a poetului Vasile Alecsandri, realizată de cel mai important fotograf al Iaşiului, Nestor Heck. Exemplarul a fost realizat în jurul anului 1880, purtând în partea inferioară o dedicaţie olografă a poetului către o familie de prieteni francezi. Raritatea extremă provine din colecţia criticului literar Şerban Cioculescu, iar semnătura şi dedicaţia lui Vasile Alecsandri oferă piesei un caracter unic.
‘Alături de piesele rare din colecţia lui Şerban Cioculescu şi cărţile-monument, care prezintă atât o valoare intrinsecă datorită rarităţii lor, cât şi o încărcătură emoţională datorită istoriei lor în patrimoniul criticului literar, vizitatorii vor avea ocazia să admire şi să se pozeze alături de o sculptură realizată din cărţi. Instalaţia, intitulată simbolic Bookurescu, va deveni, probabil, un punct de atracţie important în cadrul evenimentului Bookfest. Impresionanta sculptură din cărţi de artă, publicate de-a lungul vremii de Artmark, este rezultatul talentului şi imaginaţiei artistei Miruna Cojocaru, fiind o compoziţie complexă ce va surprinde privitorii prin abilitatea de a transforma obiecte tradiţionale precum cărţile într-o formă tridimensională, oferind o experienţă vizuală inedită’, informează sursa citată.
