Jumătate dintre pacienţii din România, în mod special cei afectaţi de cancere bronhopulmonare, au simptome de depresie, de anxietate, psihologul, asistentul social, consilierul spiritual sunt elemente esenţiale pentru supravieţuire, iar procentul bolnavilor care au acces la servicii de suport psiho-social, care în prezent este cuprins între 5 – 15%, trebuie să crească, a declarat miercuri Csaba Laszlo Degi, preşedinte ales European Cancer Organisation.
‘Jumătate dintre pacienţii din România, în mod special persoanele afectate de cancere bronhopulmonare, au o suferinţă psihică de un nivel ridicat şi este momentul în care trebuie să avem un procent mai mare faţă de cel cuprins între 5-15% acces la serviciile de suport psihologic. Deci planificarea supravieţuirii începe din primul moment, din momentul diagnosticului. Trebuie să ridicăm acest procent de suport psiho-social, fiindcă altfel supravieţuirea va rămâne doar o vorbă goală. Pentru supravieţuire ai nevoie de tratamente şi de acces la servicii de înaltă calitate cât mai personalizate (…). Noi facem cercetări în acest domeniu din 2001, sunt date destule, problema este cum ne mişcăm din cercetare în practică şi da, psihologul, asistentul social, consilierul spiritual sunt elemente esenţiale pentru supravieţuire. În supravieţuire ar trebui să ne focusăm poate puţin mai mult pe pacient şi mai puţin poate pe partea de tumoare, pentru că în spatele fiecărei tumori există un om, o poveste de viaţă, un parcurs foarte complex şi pot să vă spun că din aceste cercetări pe care le facem de foarte mulţi ani, este foarte clar că persoanele afectate de cancer ştiu foarte bine care sunt nevoile lor sociale şi încearcă să găsească ajutor, de multe ori cu disperare’, a precizat Csaba Laszlo Degi la conferinţa dedicată Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Bronhopulmonar.
El a adăugat că persoanele afectate de cancer bronhopulmonar nu au nevoie de informare în zona psiho-socială, ci de acces la servicii de acest tip, pentru că simptomele de depresie sunt cele mai frecvente şi prezente la aceşti bolnavi.
‘Dacă comparăm povara psihologică a tuturor tipurilor de cancer, din păcate, cancerul pulmonar este cel care câştigă acest concurs. Dacă ne uităm la datele pe care le avem, simptomele de depresie sunt cele mai frecvente şi prezente la persoanele afectate de cancer bronopulmonar. Deci povara psihologică are un profil foarte diferit, probabil este legat de stigmatizare, probabil este legat de o planificare a supravieţuirii uşor diferită faţă de celelalte tipuri de cancere. Dar cel mai ridicat nivel de depresie şi anxietate este în rândul pacienţilor cu boli pulmonare. Dacă ne uităm la calitatea vieţii, vedem că ei sunt cei care au calitatea vieţii mai joasă decât media sau comparat cu celelalte tipuri de cancer (…). Dacă există un mesaj, mesajul ar fi să ne uităm puţin mai mult la persoana din spatele tumorii şi să creştem procentul de suport psihologic, fiindcă acest suport este într-o măsură asociativă cu nivelul de supravieţuire. Adică mai simplu, dacă nu există suport social, planificarea supravieţuirii este o poveste foarte diferită şi mult mai complicată. Persoanele afectate de cancer şi aparţinătorii nu cred că au nevoie de informare în zona psiho-socială, au nevoie de acces la servicii. Noi estimăm că în România accesul la servicii de suport psiho-social în oncologie este undeva între 5 şi 15%. A crescut faţă de 2001, dar din estimările pe care le putem avea, raportat la nevoile existente, vorbim de undeva între 5 şi 15% acces la servicii sociale, care înseamnă un psiholog şi un asistent social, în funcţie de nevoile pacientului’, a subliniat vorbitorul.
În continuare, Csaba Degi s-a referit la rezultatele unui proiect de cercetare, potrivit căruia calitatea ‘funcţionării fizice’ este influenţată într-o pondere de 25% de reacţiile afective.
‘Ultimul nostru proiect de cercetare a încercat să înţeleagă care sunt nevoile psiho-sociale ale pacienţilor care ies din tratamentul activ de la oncologie şi reintră în zona de îngrijire primară. Pot să vă spun că datele arată foarte clar că, de exemplu, calitatea funcţionării fizice este influenţată într-o pondere de 25% de reacţiile afective, adică un sfert, ceea ce înseamnă foarte mult. Dacă ne uităm la funcţionarea socială şi financiară şi acolo pierderea independenţei sau frica de pierdere a independenţei, alte reacţii afective, au o pondere destul de mare, vorbim de 10 – 20 de procente. Adică în momentul în care comparăm nivelul fizic, social, psihologic, funcţional al unui om care este afectat de cancer, supravieţuirea nu este o situaţie în care să nu avem de-a face cu tot felul de provocări din punct de vedere al sănătăţii mintale’, a conchis acesta.
În context, medicul oncolog Daniela Zob a menţionat, pe lângă echipa multidisciplinară care trebuie să se ocupe de bolnav, şi rolul preotului, ‘un pilon foarte important’ care ajută pacienţii să depăşească suferinţele psihice prin care trec.
‘Cred că preotul, indiferent de care religie e vorba, este important să ne ajute şi să recomande şi el ceea ce este făcut’, a punctat Daniela Zob. AGERPRES /(AS- autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu)
