Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române ‘Ion I. C. Brătianu’, Dan Dungaciu, a afirmat luni că Barometrul de Sănătate Publică evidenţiază faptul că sănătatea reprezintă principala preocuparea a românilor, care îşi doresc un sistem medical performant, la nivel european.
‘Sănătatea este cea mai importantă, de departe, în percepţia românilor astăzi, din motive evidente. Dacă ar fi fost, Doamne fereşte!, un război la frontiera României, probabil că securitatea era mai importantă. Ţinând seama de condiţiile actuale, sănătatea e mai importantă’, a declarat Dungaciu pentru AGERPRES.
Directorul ISPRI a participat, luni, la evenimentul de lansare a Barometrului de Sănătate Publică, ediţia decembrie, organizat de ISPRI şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, desfăşurat în aula acestui for şi moderat de acad. Victor Voicu.
Dan Dungaciu a subliniat că al doilea element important în barometru este că ‘s-a schimbat populaţia României, inclusiv la nivel de pretenţii publice’.
‘Dacă ne uităm în barometru, cele mai importante cerinţe pe care le are populaţia legate de sistemul medical nu sunt cele pe care le avea în anii ’90, în care tot ceea ce era ieftin era bun. Cea mai importantă cerinţă este să ai sisteme medicale performante. Altminteri spus, ideea că vrei o ţară ca afară este foarte prezentă în societatea românească. S-a născut în România o clasă de mijloc care nu mai este preocupată de faptul că, mă rog, se solicită anumite atenţii la medic, sau că spaţiile nu sunt corespunzătoare, ori că sunt cozi şi aglomeraţie. Nu. Ea vrea să aibă un sistem de sănătate performant ca afară. Deci, aceasta este a doua veste foarte importantă, pe lângă faptul că sănătatea e principala problemă, că românii vor un sistem medical performant, la nivel european şi s-a născut acea categorie de populaţie care pune presiune inclusiv pe sistemul medical’, a explicat Dungaciu.
El a arătat că, ‘dacă vrei să faci ceva relevant pentru spaţiul public, trebuie să te duci spre locul unde se uită toată lumea’.
‘Toată lumea se uită spre o scenă, trebuie să te urci pe ea şi să faci un lucru esenţial şi, dacă se poate, memorabil. S-a propus şi un pact de sănătate în România. (…) Momentul este propice, pentru că toată lumea se uită, repet, spre ceea ce se face în sănătate. Dacă ai intuiţie, inclusiv politică, te uiţi pe scena aceea la care se uită toată lumea. În sensul acesta am spus că dacă cineva vrea să construiască ceva şi să fie şi vizibil, atunci începe cu sănătatea’, a încheiat directorul ISPRI.
Potrivit barometrului, prezentat de Darie Cristea, director Executiv CCSLARICS, procentele corespunzătoare locului unu în preocupările românilor arată o prioritate clară acordată sănătăţii – 64,3%.
Întrebaţi dacă respectă de obicei măsurile de igienă şi distanţare socială impuse de contextul pandemic, cei mai mulţi români declară că da (64,7% da; 11,5% mai degrabă da). 19,6% dintre respondenţi au ales varianta ‘Le respect doar pe cele care nu mi se par absurde’, 4,2% au ales ‘nu sau mai degrabă nu’.
Dezinfectarea mâinilor, distanţarea fizică faţă de alte persoane, izolarea în casă la primele simptome sunt măsuri apreciate ca utile de peste 90% dintre respondenţi.
Nici portul măştii nu mai este atât de refuzat ca la începutul pandemiei, dacă este la interior, 83,3% dintre participanţii la studiu considerând util portul măştii în spaţii închise şi abia 34,5% afirmând că masca este utilă în spaţii deschise.
În privinţa vaccinării împotriva COVID, 67% dintre românii de 18 ani şi peste aveau la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie) o raportare pozitivă la vaccinare şi spuneau că se vor vaccina în perioada următoare, sau că au început vaccinarea, sau că erau complet vaccinaţi. Conform CCSLARICS, 18% dintre adulţii din România încă sunt, potrivit datelor, complet împotriva vaccinării.
În altă ordine de idei, peste 60% se informează de la medic, iar 39,5% dintre români spun că au beneficiat, ei sau membrii familiei, de consultaţii online sau la telefon de la începutul pandemiei, aceştia incluzând şi interacţiuni cu medicul de familie.
Faţă de sondajul de anul trecut, din răspunsurile subiecţilor reiese că a crescut semnificativ consumul de tutun şi alcool în ultimul an.
55% dintre români cred că autorităţile/medicii/industria farmaceutică ascund cu bună ştiinţă lucruri importante despre medicamente, boli, vaccinuri, în vreme ce 41,8% nu cred într-o asemenea conspiraţie.
Subiecţii consideră drept cel mai important ingredient al serviciului medical, în afară de tratament, accesul la aparatură şi medicamente moderne, paradigma ‘e bun ce e ieftin’ începând să se schimbe şi publicul înţelegând rolul tehnologiei în rezultatul medical.
Cea mai mare problemă a sistemului medical românesc este, potrivit barometrului, interacţiunea cu spitalul (birocraţia, comportamentul medicilor), deci surse tradiţionale de nemulţumire pentru public, plasate mai jos ca probleme decât îngrijorări generate de elemente obiective: lipsa echipamentelor, finanţarea sistemului, costul tratamentelor bune.
Două treimi din populaţie (68,4%) au ales variantele care cer medicamente inovatoare (prima, care arată credinţa că medicamentele inovatoare sunt eficiente; a doua, care confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la ce e mai nou în materie de tratamente). Varianta conservatoare (merg şi medicamentele vechi) plus cea centrată pe cost (important e să avem medicamente ieftine) şi cea sceptică (neîncrederea în medicamente noi) abia adună împreună o treime din opţiunile publicului (30,3%).
Ca şi anul trecut, 80% dintre români consideră că românii nu beneficiază de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură ca alţi europeni.
În privinţa terapiilor celulare şi genice, doar 26,8% dintre subiecţi resping categoric ideea, iar în ceea ce priveşte studiile clinice, doar 28,7% spunând clar că ar participa la un asemenea studiu.
Un procent de 24,2% nu sunt interesaţi de ideea de screening, pentru că sunt de părere că nu are rost să mergi la medic dacă nu te doare nimic, 18,8% nu acceptă ideea de screening pentru că o asociază cu o procedură neclară, care le poate schimba statusul din sănătos în bolnav sau care îi poate pune în situaţia să se trateze pentru probleme pe care ei nu cred că le au.
Totodată, conform barometrului, deşi clinicile private sunt mult mai bine văzute decât spitalele de stat, costurile asociate cu acestea sunt o nemulţumire majoră a populaţiei. Mai mult, românii care declară că nu au abonament/asigurări de sănătate privată spun că: asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (47%); ar plăti asigurări private dar nu îşi permit (29%); nu au încredere în asigurările private (15,1%).
