Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Reuven Azar, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, la începutul mandatului său, în care vorbeşte despre perspectivele de colaborare cu România în domeniul securităţii, în special al tehnologiei de apărare, dar şi în agricultură, IT, construcţii, energie regenerabilă, sănătate.
Diplomatul s-a referit şi la situaţia actuală din Orientul Mijlociu, la relaţia ţării sale cu Uniunea Europeană şi la cum privesc israelienii România.
El evidenţiază colaborarea dintre Israel şi România în domeniul securităţii ca fiind ‘unică’.
‘Ce este unic la această relaţie este că, spre deosebire de alte ţări, Israelul face coproducţie cu România. Nu doar vindem, cooperăm în domeniul tehnologiei, facem coproducţie. Iar fiecare sistem care provine din Israel a fost testat în condiţii de luptă, vine cu tot cu formare, cu metodologie şi este foarte particular. Israel este un stat diferit de restul, în sensul în care noi nu vindem platforme mari, dar avem avantaje în domenii punctuale – cyber, război electronic, apărare antirachetă, aeronautică’, arată ambasadorul.
De asemenea, Reuven Azar spune că, în ultimul deceniu, imaginea Israelului s-a schimbat, de la ţara asociată conflictului din Orientul Mijlociu cu Palestina la o naţiune spre care vin ţări europene pentru cooperare economică.
‘Europa este foarte importantă, un partener important pentru Israel. (…) Conflictul este important şi trebuie să îl rezolvăm, dar nu poate fi o condiţie pentru interesele comune pe care le avem. Aşa că ne axăm pe partea bilaterală, deoarece multe ţări europene vin să facă afaceri în Israel’, subliniază ambasadorul.
Despre situaţia din Palestina, diplomatul afirmă că acolo este ‘o criză de leadership’, iar Israelul nu are ‘un partener de încredere în negocieri’.
‘Până la urmă, trebuie să creăm stabilitate şi facem acest lucru susţinându-ne vecinii din punct de vedere economic, atât cât putem, şi de asemenea încercăm să creăm condiţiile necesare pentru a relua, la un moment dat, negocierile. (…) Problema principală în societăţile multor ţări din regiune este că în primul rând establishmentul politic este slab, iar atunci când sunt alegeri, câştigă islamiştii radicali’, adaugă el.
Statul Israel, anunţă ambasadorul, este dispus să colaboreze cu România şi în domeniul agriculturii, în special în privinţa oferirii de noi tehnologii pentru ferme şi pentru sistemele de irigaţii, dar şi în alte sectoare – energie verde, HiTech, sănătate, construcţii -, în care companiile israeliene pot aduce investiţii străine directe.
AGERPRES: Excelenţa voastră, recent, ministrul român al Apărării a fost în vizită în Israel şi au existat relatări legate de această vizită. Mă refer în special la relatările din ‘Haaretz’, care scria că schimburile România – Israel în domeniul securităţii au ajuns la suma de un miliard de dolari. Puteţi vorbi despre viitorul acestor schimburi în domeniul Apărării?
Reuven Azar: În primul rând, viitorul se bazează pe trecut şi avem un trecut foarte bogat în ceea ce priveşte încrederea şi cooperarea, timp de ani de zile, între entităţile române şi israeliene care privesc domeniul securitar, dar şi în domeniul achiziţiilor şi vânzărilor. Ce este unic la această relaţie este că, spre deosebire de alte ţări, Israelul face coproducţie cu România. Nu doar vindem, cooperăm în domeniul tehnologiei, facem coproducţie. Iar fiecare sistem care provine din Israel a fost testat în condiţii de luptă, vine cu tot cu formare, cu metodologie şi este foarte particular. Israel este un stat diferit de restul, în sensul în care noi nu vindem platforme mari, dar avem avantaje în domenii punctuale, anume cyber, război electronic, apărare antirachetă, aeronautică etc. Toate aceste aspecte au fost discutate şi credem că acum suntem în momentul în care putem actualiza substanţial această relaţie.
AGERPRES: Această actualizare este centrată şi pe achiziţia de radare? Relatările se refereau la radare, la drone, la schimb de tehnologie între Israel şi România. Puteţi dezvolta?
Reuven Azar: Nu pot să intru în lucruri tehnice, pentru că, la final, instituţiile care se ocupă cu domeniul de securitate – ministerele Apărării român şi israelian – vor trebui să detalieze aceste lucruri şi să fie de acord. Dar pot spune cu certitudine că domeniile principale care ne interesează sunt cele legate de avantajele pe care le prezintă Israelul. Am vorbit anterior de apărarea aeriană… Sunt sigur că putem ajunge în punctul în care sistemele potrivite pot fi disponibile şi pot fi subiect de discuţie, iar după această discuţie vom şti exact ce sistem vom vinde sau coproduce.
AGERPRES: Aţi discutat şi chestiunea interoperabilităţii cu sistemul de apărare NATO? Pentru că România e parte din NATO, iar faptul că achiziţionează tehnologie de apărare din Israel va ridica problema interoperabilităţii.
Reuven Azar: Exact. Există soluţii în acest domeniu. În primul rând, o parte din companiile israeliene au deja fabrici aici, în România, şi de asemenea sunt colaboratori ai unor companii europene, care satisfac standardele de interoperabilitate. Aşa că, deşi există anumite limitări în privinţa unor sisteme, există şi oportunităţi de a le depăşi, prin coproducţie.
AGERPRES: Pentru că vorbeaţi de coproducţie, au existat discuţii despre offset – anume, dacă este cumpărat un sistem de apărare de la o ţară, atunci acea ţară ar trebui să investească în industria ta de apărare. Israelul este deschis la acest lucru?
Reuven Azar: Este o realitate că Israelul a fost cel mai deschis şi am avut în trecut proiecte foarte sofisticate de offset pe care România nu le are neapărat cu alte ţări. Astfel cred că, în acest domeniu, avem o reputaţie destul de bună.
AGERPRES: Referitor la achiziţiile pe care le-ar face România de la Israel, în domeniul apărării, abordaţi varianta Guvern la Guvern (G2G) sau prin licitaţii?
Reuven Azar: Cred că, atunci când tragem linie, depinde de România. Credem că există multiple posibilităţi. Când Ministerele Apărării au un dialog, potenţialul variantei de Guvern la Guvern este mai mare, pentru că aşa poţi discuta aspecte mai delicate, poţi avea soluţii punctuale. Când este vorba de licitaţie, este o chestiune de caiet de sarcini şi procesul de negociere este mai puţin eficient din acest punct de vedere. Deci, avem varianta G2G cu multe ţări europene şi desigur cred că la final va fi o combinaţie. Pentru că există cerinţe pe care Guvernul român trebuie să le onoreze. Uneori se poate G2G, alteori nu. Deci, va trebui să vedem.
AGERPRES: Revenind la România şi la comunitatea evreiască din România, care leagă cele două state, au existat discuţii privind Muzeul Memoriei Holocaustului, un proiect pe termen lung, amplu discutat, care încă nu există. Aţi vorbit despre acest lucru cu oficialii români?
Reuven Azar: Chiar astăzi (marţi – n.r.) am fost la un eveniment foarte important, de semnare, la care a participat premierul Ciucă – contractul construirii muzeului. Cred că, în sfârşit, proiectul avansează, a fost atribuit unei companii, iar acum urmează construcţia şi, din ce am înţeles, există şi fonduri pentru aceasta. Este un proiect foarte important şi suntem foarte fericiţi că Guvernul român îl realizează. Cred că, în primul rând, va fi folositor poporului român, deoarece va fi mai uşor să înveţe despre acea perioadă întunecată din istoria noastră, din istoria dumneavoastră, este foarte important pentru generaţiile viitoare. Va fi o ocazie extraordinară de a educa generaţiile viitoare. Sunt foarte fericit în această privinţă.
AGERPRES: Israelul se va implica direct în acest proiect, anume cu finanţare, obiecte, din câte ştiţi?
Reuven Azar: Sunt multe muzee ridicate în Europa şi în alte locuri şi cred că standardele sunt cunoscute, în mare parte, iar instituţiile care se ocupă cu memoria Holocaustului cooperează. Avem Yad Vashem, în Israel, este Fundaţia Elie Wiesel aici, există IHRA (International Holocaust Remembrance Alliance – n.r.), Muzeul Holocaustului din Washington. Acestea cooperează şi cred că vor putea ajuta Guvernul român în orice fel li se va solicita.
AGERPRES: În ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu, în special în privinţa conflictului Israel – Palestina, este un conflict de lungă durată şi se pare că nu există o soluţie de pace în viitorul apropiat -, Israel vede o ţară sau o uniune în rolul de mediator al conflictului? Aţi putea numi un asemenea mediator?
Reuven Azar: De fapt, Orientul Mijlociu s-a schimbat foarte mult în ultimii 10 ani. În trecut, acest conflict era un punct central în politica internaţională şi a încetat să fie asta din mai multe motive. În primul rând, deoarece a scăzut importanţa geostrategică a Orientului Mijlociu; în al doilea rând, datorită Primăverii Arabe şi crizelor care au destabilizat ţări arabe, pentru că există alte conflicte în Orientul Mijlociu care sunt mult mai importante şi dezastruoase când e vorba de consecinţe. De exemplu, Siria: din 24 de milioane, 12 milioane ori au părăsit ţara, ori au fost scoşi din casele lor. Priviţi ce se întâmplă în Irak, ce se întâmplă între Iran şi statele sunite. Aşadar, evenimentele ultimilor ani au creat o situaţie în care multe ţări din lumea arabă şi-au schimbat optica în ce priveşte Israel – de la duşman la o ţară care le-ar putea susţine securitatea naţională. De aceea avem Acordurile Abraham şi de aceea este o viziune diferită legată de Israel în regiune, în general, în prezent.
În ceea ce priveşte chestiunea palestiniană, criza din societatea palestiniană se aseamănă cu aceea din lumea arabă extinsă. Deşi atât noi, cât şi ţările europene şi Statele Unite ale Americii am investit enorm pentru a-i ajuta pe palestinieni să îşi creeze propriile instituţii, există o criză acolo. Şi nu se limitează la diferenţa dintre Hamas şi Fatah, dar şi o criză de leadership. Iar acest lucru duce la faptul că Israel nu poate avea un partener de încredere în negocieri. Am oferit de câteva ori, în trecut, planuri de pace foarte generoase către vecinii noştri palestinieni şi nu a funcţionat. Aşa că acum ne concentrăm să păstrăm stabilitatea, atât cât se poate, şi să ne convingem vecinii că varianta terorii nu va funcţiona în favoarea lor. Când vă uitaţi în regiune, vedeţi ce ţări sunt controlate de terorişti – nu arată foarte bine. Priviţi ce se întâmplă în Gaza, în Liban etc, toate aceste ţări cu miliţii, instabile. Până la urmă, trebuie să creăm stabilitate şi facem acest lucru susţinându-ne vecinii, din punct de vedere economic, atât cât putem, şi de asemenea încercăm să creăm condiţiile necesare pentru a relua, la un moment dat, negocierile.
AGERPRES: Vorbeaţi de o criză de leadership, în special în Palestina. Susţinerea Israelului pentru alegerile mult dezbătute din teritoriile palestiniene ar fi o soluţie?
Reuven Azar: Este o întrebare bună. Nu ştiu, problema principală în societăţile multor ţări din regiune este că în primul rând establishmentul politic este slab, iar atunci când sunt alegeri, câştigă islamiştii radicali. Aşa că se pune problema cum poate fi schimbat acest lucru. Nu ştiu, noi nu ne putem amesteca în problemele lor interne, va trebui să se confrunte singuri cu ele. Tot ce putem face este să ne axăm pe propria securitate şi să susţinem eforturi constructive.
AGERPRES: În perioada în care aţi preluat mandatul de ambasador în România, au existat atacuri din Gaza împotriva Israelului. Care sunt scenariile de pace în ceea ce priveşte Israelul şi Gaza – este privită regiune în mod separat?
Reuven Azar: Am lăsat Gaza în speranţa de a menţine stabilitatea. Din nefericire, Hamas, organizaţia teroristă Hamas, a preluat puterea, iar noi încercăm să stabilizăm situaţia prin descurajare. Este o problemă de securitate întâlnită deseori de state. Uneori există un adversar pe care nu poţi pur şi simplu să îl înfrângi. Nu cred că societatea din Israel vrea o nouă invazie în Gaza. Dacă nu doreşti să rezolvi o problemă prin mijloace militare, trebuie să creezi condiţiile în care adversarul nu te va ataca şi să te angajezi într-un dialog pozitiv şi constructiv. În acest moment, Hamas nu este interesată să facă pace cu Israel, aşa că va trebui să avem răbdare şi să construim capabilităţile de descurajare, astfel încât Hamas să înceteze cu acest comportament.
AGERPRES: Luni a avut loc redeschiderea platformei de dialog UE – Israel, care a implicat miniştrii Afacerilor Externe şi premierul Israelului. În contextul actual de securitate, Israel are un cuvânt mai puternic în dialogul cu Uniunea Europeană?
Reuven Azar: La modul general vorbind, cred că Israel a devenit mult mai atrăgător, deoarece nu este doar o forţă în ceea ce priveşte securitatea, ci este şi o putere economică. Iar eu am fost martor, când lucram la Cabinetul premierului, al agendei ţărilor europene cu privire la Israel. De obicei erau interesate de inovaţia din Israel, cooperarea economică, investiţii, cadrul pentru dezvoltarea cooperării economice. Israelul este parte a programului Orizont al UE. Vrem să colaborăm cu Uniunea Europeană şi în domeniul cultural, în cel digital, avem un acord Open Skies cu Europa. Deci, Europa este foarte importantă, un partener important pentru Israel şi vrem să ne implicăm în asemenea lucruri, în loc să vorbim doar despre teme legate de conflict. Conflictul este important şi trebuie să îl rezolvăm, dar nu poate fi o condiţie pentru interesele comune pe care le avem. Aşa că ne axăm pe partea bilaterală, deoarece multe ţări europene vin să facă afaceri în Israel. A durat ceva timp să se afle asta, deoarece au existat ţări mai conservatoare. A durat să ajungem aici, dar cred că este o realizare mare şi putem să o folosim ca bază pentru colaborarea din viitor.
AGERPRES: Dar, dat fiind acest dialog privind partea economică – şi mă întorc la întrebarea anterioară -, ar putea fi Uniunea Europeană un mediator în conflict?
Reuven Azar: Întrebarea legată de mediator este importantă, dar nu este întrebarea principală. Întrebarea de bază este dacă vom avea condiţiile şi interesul de ambele părţi pentru dialog care să ducă la rezultate. Şi am văzut că atunci când există asemenea interese, cum a fost între noi şi alte ţări arabe – Egipt sau Iordania -, am găsit un mod de a colabora, iar medierea nu este tema principală.
AGERPRES: În domeniul economic, înalţi oficiali vorbesc de o criză alimentară în viitorul apropiat. Israelul are cele mai avansate tehnologii în domeniul agriculturii. Este Israelul deschis la colaborarea cu România în domeniul agriculturii şi aveţi detalii clare despre asta?
Reuven Azar: Sigur. O să vă spun care este planul meu, căci asta am început deja. România are un vast sector agricol, cu ferme mari. Israelul poate colabora cu fermele mari în ceea ce priveşte tehnologia care ajută la creşterea capacităţii. Apoi, cu fermele de dimensiune medie putem colabora în domeniul irigaţiilor. În acest moment cercetez cum funcţionează sistemul român de irigaţii şi ce putem face pentru a profita şi mai mult de sursa de apă pe care o aveţi. Pentru că România este bogată în ceea ce priveşte apa, dar sunt părţi în România în care aceasta lipseşte. Israelul este probabil cea mai eficientă ţară în ceea ce priveşte managementul apei. Avem un sistem care previne scurgerile, avem un sistem integrat cu senzori, purificăm 90% din apa reziduală şi irigăm 70% din recolte cu această apă care a fost purificată.
Aceste soluţii nu se potrivesc exact în agricultura românească, dar o parte din ele pot fi folositoare. Sigur, avem şi desalinizarea. Nu cred că e cazul pentru România. Dar ideea este că putem evalua împreună şi putem vedea care sunt cele mai bune soluţii pe care le putem implementa. Avem cooperarea între guverne, apoi există cooperarea din sectorul privat şi trebuie să facem eforturi pentru ambele. Israelul importă multe cereale din România, iar acum vrem să importăm nu doar animale vii, ci şi carne procesată şi avem discuţii pe această temă, deoarece România poate fi un mare furnizor pe piaţa israeliană. Populaţia noastră creşte rapid şi ne deschidem pieţele pentru produsele agricole viitoare, iar România este un partener important. Aşa că facem eforturi intense.
AGERPRES: Dar este România pregătită să facă faţă exigenţelor Israelului, pentru că vorbeaţi de carne procesată?
Reuven Azar: Este o chestiune specializată, care are de-a face cu cerinţele fitosanitare, iar cei responsabili au fost puşi în legătură unii cu alţii, o să facă eforturile necesare, există companii private care fac apel la Guvern să facă eforturi în acest sens. Eu cred că vom reuşi, este fezabil şi vom lucra până ajungem la rezultatele dorite.
AGERPRES: Înalţii oficiali prevăd şi o criză energetică. Uniunea Europeană se îndreaptă către energia verde. Cum ar putea Israelul să susţină România sau UE în privinţa tehnologiei, cunoştinţelor din domeniu?
Reuven Azar: De fapt, deja se întâmplă lucruri. România atrage investiţii străine directe, inclusiv investiţii din Israel. Criza prin care trecem acum este de asemenea o mare ocazie. Mă gândesc la ce spunea Winston Churchill: ‘Nu irosi niciodată o criză bună’. România, de fapt, foloseşte această criză, deoarece atrageţi investiţii străine. Am văzut cifrele astăzi potrivit cărora aţi atras, în 2021, 8,9 miliarde de euro. Israelul este un jucător important pe piaţa energiei regenerabile. Avem deja câteva companii operaţionale în România, iar cea mai mare suprafaţă de panouri fotovoltaice de aici este o investiţie israeliană. Este o companie listată la bursa din Tel Aviv, centrul operaţional este în Londra, dar acţionariatul este israelian.
Deja suntem implicaţi în acest domeniu, am avut o întâlnire foarte bună cu ministrul Energiei legată de asta şi vom continua. Aşadar, o parte din aceste forme de energie sunt inovatoare, o parte sunt tehnologii deja existente, deci trebuie să le combinăm: tehnologiile deja existente, care s-au dovedit utile şi pot fi implementate, şi cele care se dezvoltă în domeniul energiei verzi, spre exemplu cele pe bază de hidrogen.
Domeniul HiTech nu este util doar în domeniul agriculturii, ci şi în general şi îl vom promova ca atare. În România aveţi un mediu foarte bun HiTech, Cyber, IT, FinTech şi încercăm să vedem cum s-ar potrivi pieţei din Israel şi ce fel de cooperare putem avea între companii în aceste domenii, dar şi în altele.
AGERPRES: Când vorbiţi de cooperarea economică Israel – România, vorbiţi de cooperarea din domeniul privat, de cooperarea dintre guverne şi cum se întrepătrund acestea două?
Reuven Azar: De obicei, se întrepătrund în maniera tradiţională. Anume, Guvernul oferă sectorului privat instrumentele de operare. Aşa că antreprenoriatul vine din sectorul privat – ei investesc, ei cooperează, iar Guvernul îi susţine. Aşa că treaba mea, ca reprezentant al Guvernului, este să creez un cadru în care, în primul rând, furnizez informaţia de care au nevoie antreprenorii, apoi îi ajut cu birocraţia de aici şi din Israel şi, odată acestea realizate, putem organiza delegaţii tematice. De exemplu, anul acesta am avut două delegaţii la Oradea şi Timişoara pe tema sistemelor digitale pentru sănătate. Domeniul sănătăţii este unul important în ceea ce priveşte cooperarea Israel – România. Deja avem instituţiile academice care colaborează de mai mulţi ani. Acum implementăm aceste proiecte, prin intermediul antreprenorilor. În timpul vizitei la Oradea am vorbit nu doar cu autorităţile locale, ci şi cu reprezentanţii spitalelor. Am avut şi o delegaţie pe tema inovaţiei. O să urmeze o delegaţie de experţi în ceea ce priveşte managementul apei. Putem face multe lucruri, dar pentru ca sectorul privat să aibă succes, trebuie să depăşim toate obstacolele. De exemplu, există multe firme de construcţie israeliene în România. Au nevoie, de exemplu, de permise de construcţie şi trebuie să îi ajutăm, pentru a continua acest flux al investiţiilor.
AGERPRES: În acest moment, cum vede un om de afaceri israelian România?
Reuven Azar: Ei văd o ţară foarte stabilă, foarte sigură, membră UE, membră NATO, deschisă la investiţii străine. Aşa că sunt mulţi israelieni care vin aici. Unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut când am venit în România a fost să mă întâlnesc cu oamenii de afaceri israelieni care lucrează aici, astfel încât aceştia să mă informeze legat de condiţii. Iar aici este o comunitate de afaceri foarte dinamică şi mulţi israelieni sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă în România şi o să îi încurajăm şi mai mult. Chiar profităm de legăturile personale dintre evreii români care au emigrat în Israel şi a doua generaţie, care este de asemenea interesată să facă afaceri aici. Deci, avem multă susţinere pentru a ajunge la potenţialul complet.
AGERPRES: În prezent, continentul european trăieşte un conflict după decenii de pace. Statul Israel a trăit în conflict încă de la formare. Există un sfat pe care Israelul l-ar putea da unei Europe în conflict?
Reuven Azar: Cred că trebuie să fim modeşti, avem destule probleme şi trebuie să le gestionăm. Dar, până la urmă, este vorba de a te baza pe tine. Alianţele sunt binevenite. Cred că, aşa cum am spus anterior, faptul că România este membră NATO, membră UE este un mare avantaj pentru securitatea naţională. Încă un plus este crearea propriilor capabilităţi, pentru a contribui la alianţă, dar şi pentru a contribui la consolidarea proprie. Cu cât sunt mai mari forţele proprii, nu beneficiezi doar de mai multă siguranţă, ci eşti şi mai respectat de alte părţi care vin către tine, pentru a colabora. Asta vedem în Israel. Investim 6,5% din PIB-ul nostru în apărare. 6,5%. Media europeană este – cred – 2%. Faptul că acest lucru se schimbă în Europa cred că este important pentru că, la final, când Europa este mai sigură şi are mai multă încredere în propriile puteri, poate de asemenea să proiecteze valorile în care credem cu toţii: democraţie, stabilitate, prosperitate, piaţă liberă. Asta împărtăşim cu Europa, asta împărtăşim cu România şi vrem ca partenerii noştri să fie puternici.
AGERPRES: Ultima întrebare este legată de o chestiune tehnică privind mandatul dumneavoastră de ambasador. Aţi început să învăţaţi limba română?
Reuven Azar: (vorbeşte în limba română – n.r.) Am început să învăţ româneşte de patru – cinci luni cu o româncă, profesoară în Israel. (continuă în limba engleză – n.r.) Sper că voi continua să asimilez.
AGERPRES: Aveţi un termen limită să vorbiţi română?
Reuven Azar: Nu dau un test, nu e obligatoriu, dar vreau să învăţ limba română, pentru că aceasta este a cincea misiune pentru mine şi mereu am ştiut limba ţării în care am fost trimis şi de asemenea mă interesează cultura şi istoria româneşti şi vreau să interacţionez cu românii. Aşadar, cu cât voi vorbi mai bine română, cu atât îmi voi îndeplini misiunea mai bine, asta e clar.
