Managerul Teatrului ‘Toma Caragiu’ din Ploieşti, Mihaela Rus, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că ediţia din acest an a festivalului internaţional cu acelaşi nume a fost cea mai bună de până acum, iar publicul a plecat încântat de la fiecare spectacol.
Mihaela Rus vorbeşte în interviu şi despre modul în care pot fi atraşi tinerii la spectacole, arătând că publicul trebuie crescut pentru teatru şi adus la reprezentaţii de la ‘o vârstă cât mai fragedă’.
‘Dacă vorbim de crescut publicul, părerea mea e că publicul trebuie adus, un copil trebuie adus, şi folosesc conştient termenul ‘trebuie’, nu ‘ar fi bine” ci chiar trebuie să-l aduci la o vârstă cât mai fragedă. Ce înseamnă o vârstă cât mai fragedă? Poate însemna doi ani, poate însemna şi mai devreme (…)’, spune managerul Teatrului ‘Toma Caragiu’.
AGERPRES: Suntem în ultima zi a Festivalului Internaţional de Teatru ‘Toma Caragiu’. Cum a fost această ediţie, din perspectiva organizatorului?
Mihaela Rus: Cred că a fost cea mai bună de până acum. E ca atunci când ai copii şi te gândeşti care din ei… doar că de ultimul ţi-e cel mai drag pentru că e cel mai e cel mai proaspăt. De fapt, nu cred că am ieşit din tipare, pentru că fiecare ediţie a fost peste cea de dinaintea ei şi cu siguranţă aşa a fost şi această a douăsprezecea ediţie. Aşadar, a fost cea mai bună de până acum.
AGERPRES: Au existat feedback-uri din partea publicului?
Mihaela Rus: O da, da, da. Am o relaţie foarte personală, foarte strânsă cu publicul, teatru în general şi cam toţi aici avem, aşa, o relaţie foarte bună. Există chiar o legătură între noi şi public, între mine şi public. Şi după fiecare spectacol ţin foarte mult să aflu părerea publicului. De fapt, nu neapărat să o aflu, cât să o deduc sau direct din discuţiile pe care le am cu publicul, iar la un festival cu atât mai mult ai nevoie de un astfel de feedback, pentru că deja cred că s-a terminat ediţia de anul acesta, iar noi, acum, începem pregătirea pentru ediţia următoare şi atunci e foarte importantă părerea publicul. Este foarte important pentru noi şi aşteptăm finalul fiecărui spectacol pentru a putea vedea oamenii fericiţi. E mare lucru să vezi oameni fericiţi, să vezi că le-ai produs încântare, că pleacă din sala de spectacol încântaţi, fericiţi, cu feţele luminoase.
AGERPRES: Aţi avut spectacole cu regizori foarte importanţi, în mare parte cunoscuţi şi de publicul ploieştean, mulţi dintre ei montând piese chiar la Ploieşti. Aţi ales intenţionat astfel de spectacole, astfel de regizori?
Mihaela Rus: De obicei, tema generală a festivalului de la Ploieşti, este întâlniri regizorale. Aşadar, nu întâmplător căutăm să avem acest experiment ca să aducem în faţa publicului ploieştean realizările unor regizori, dar cu alte trupe decât cea din Ploieşti. Adică a fost foarte important, după ce am tocmai am terminat premiera spectacolului ‘Cântăreaţa cheală’ cu Cristi Ban, ni s-a părut foarte important să aducem în festival o creaţie a aceluiaşi regizor, dar cu trupa teatrului din Galaţi, şi a fost ‘O repetiţie moldovenească’, cum la fel de important mi se părut să aducem spectacole montate de Cristi Juncu, pentru că publicul ploieştean îl ştie foarte bine şi mai mult decât atât, am vrut să aducem spectacolul ‘Mama’, pentru că în foarte scurt timp începem producţia textului ‘Fiul’ la Ploieşti. Aşadar, dacă vedem şi ‘Tatăl’ la Bulandra, vedem întreaga trilogie a lui Florian Zeller. Da, am ţinut să facem cunoştinţă publicului ploieştean cu alte trupe sub bagheta aceluiaşi regizor.
AGERPRES: Aţi amintit de ‘Cântăreaţa cheală’, un spectacol produs la Ploieşti, care încheie Festivalul Internaţional de Teatru ‘Toma Caragiu’.
Mihaela Rus: Da, este un spectacol care încheie festivalul, este coperta care închide festivalul. Am ţinut în mod deosebit să facem închiderea şi deschiderea cu Eugen Ionesco, cu teatru absurd, aşa am propus de la început. Ne-a ieşit în cele din urmă, şi am reuşit să deschidem cu ‘Regele moare’, producţie a Teatrul Naţional Bucureşti, aşadar Eugen Ionescu, şi închidem cu ‘Cântăreaţa cheală’, cea mai recentă premieră a Teatrului ‘Toma Caragiu’, un spectacol în regia lui Cristi Ban.
AGERPRES: Festivalul a fost animat şi anul acesta de prezenţa tinerilor voluntari. Este acesta un semnal că tinerii sunt din ce în ce mai interesaţi de teatru?
Mihaela Rus: Poate că dacă m-ai fi întrebat înainte de festival lucrul acesta, aş fi dat un răspuns extrem de diplomat, adică un răspuns nu nesincer, fiindcă nu-i vorba de nesincer aici, dar poate mai puţin argumentat. E, acum văzându-i, şi au venit foarte mulţi, a trebuit la un moment dat să încheiem înscrierile pentru voluntari, pentru că deja erau prea prea mulţi, zeci (…) au venit şi s-au înscris. (…) Un lucru bun, pe lângă faptul că au făcut voluntariat în cadrul festivalului, este acela că am câştigat public în rândul tinerilor. Cu siguranţă, cei mai mulţi dintre ei vor reveni în sala de spectacol. Trebuie să recunosc – de aceea spun că dacă mă întrebai înainte de festival, n-aş fi argumentat aşa răspunsul – acum pot argumenta pentru că am vorbit cu ei şi, mai mult decât atât, îi vedeam (…) ieri la ‘Chiritza în concert’, pe o sală mare – festivalul a avut loc în şase spaţii – şi într-o sală mare a Casei de Cultură a Sindicatelor, cum stăteau pe trepte, pentru că sala era plină, şi erau pur şi simplu captivaţi de spectacol. Cu siguranţă, tinerii aceştia vor reveni în sala de spectacol, ceea ce cred că este marele câştig al acestui voluntariat.
AGERPRES: Este un mod în care trebuie să fie spectacolele pentru tineri ca să-i atragă atât de mult?
Mihaela Rus: Cred că trebuie să le oferi spectacole bune, cred că trebuie să-i înveţi, şi asta-i datoria noastră ca instituţie de spectacol, să-i învăţăm să fie selectivi, să le oferi, ca şi în muzică, depinde ce asculţi, sau în literatură ce citeşti. E foarte important ce citeşti, nu e important doar să citeşti, ci şi ce citeşti. Nu e important doar să asculţi muzică, ci şi ce muzică asculţi. Aşa e şi la teatru: e foarte important să le deschizi sau să ia contact cu teatru, cu spectacole de calitate. Iar dacă aceste spectacole de calitate le deschid apetitul şi îşi deschid singuri uşile teatrului în cadrul voluntariatului, atunci ăsta este un mare câştig şi pentru ei, ca tineri, dar şi pentru teatru, pentru că înseamnă generaţia de următoare. Trebuie să ne creştem generaţiile de spectatori de la teatrul pentru copii, la voluntarii care sunt tineri din liceele şi colegiile ploieştene şi până la, ştiu eu, cei care există în perioada aceea în care se cam rup de teatru, sunt între între genuri.
AGERPRES: Să vorbim şi de publicul şi mai tânăr fiindcă teatrul are şi o secţie dedicată lor. Cât este de important să îţi creşti publicul?
Mihaela Rus: E foarte important, şi de aceea spuneam, cum vorbeam ceva mai devreme, de acea ruptură. Teatrul ‘Toma Caragiu’ are trei secţii. Una dintre ele este Teatrul pentru copii, fost Teatrul de păpuşi, pe care, în urmă cu cinci ani, l-am transformat în Teatrul pentru copii şi tineret. E foarte important să-i creşti şi am încercat cu această secţie să facem anumite experimente. Un experiment a fost introducerea în repertoriu a spectacolelor pentru tineret, pentru că exista un segment între 12-13 ani şi 20 de ani în care pierdeai un segment de public, nu se mai regăseau în teatrul pentru copii, în spectacolele teatrului pentru copii, şi nu ajungeau nici în spectacol de teatru dramatic, nu ajungeau până acolo, şi atunci am introdus în repertoriu spectacole care să atragă tineri şi acum vorbesc de vârsta liceului, care mi se pare o vârstă foarte sensibilă, sau a gimnaziului, foarte sensibilă – mai repede a gimnaziului decât a liceului – în care îi pierzi, rişti să-i pierzi. Este o perioadă extrem de dificilă pentru parcursul unui spectator în care teatrul nu avea un repertoriu.
Am introdus aceste spectacole în repertoriu şi, mai mult decât atât, pentru că vorbim de crescut publicul, şi dacă vorbim de crescut publicul, părerea mea e că publicul trebuie adus, un copil trebuie adus, şi folosesc conştient termenul ‘trebuie’, nu ‘ar fi bine’, ci chiar trebuie să-l aduci la o vârstă cât mai fragedă. Ce înseamnă o vârstă cât mai fragedă? Poate însemna doi ani, poate însemna şi mai devreme, şi uite, chiar ne mândrim cu lucrul acesta, că suntem unul din cele maxim trei teatre din ţară care au în repertoriu spectacol pentru cei mai mici spectatori, şi când spun cei mai mici înseamnă de la un an în sus. A fost un experiment pentru noi, încă e o noutate în teatrele din România. A fost o provocare pe care le-am propus-o colegilor mei. Trebuie să recunosc că n-au privit-o… cred că nici eu în sinea mea nu eram foarte…, nu că nu eram foarte convinsă, că eram, în general sunt foarte convinsă când propun ceva, eram convinsă de spectacol în sine, dar poate că nu atât de mult, nu aveam aşteptările. Şi vreau să spun că rezultatul a fost senzaţional. Adică, este atât de cerut, atât de apreciat, atât de bine vândut acest spectacol şi atât de dorit. Nu ne referim neapărat numai l-a vândut, cu toate că e şi asta un lucru pe care trebuie să-l iei în seamă, dar este un spectacol extrem de de apreciat. Mă aşteptam să fie aşa, dar nu mă aşteptam să fie chiar aşa. Cam de atunci cred că începe viaţa de spectator. Aşadar, Teatrul ‘Toma Caragiu’ oferă spectacole pentru spectatori între 2 şi 94 de ani asta, cu siguranţă.
AGERPRES: Ce alte proiecte are Teatrul ‘Toma Caragiu’ în continuare?
Mihaela Rus: Până să terminăm anul avem o producţie acum în desfăşurare, un spectacol de commedia dell’arte, în regia lui Mihai Gruia Sandu, care ştim că este un maestru al commediei dell’arte. Au început deja repetiţiile. Începem şi repetiţiile pentru spectacolul ‘Fiul’, în regia lui Cristi Juncu şi, de asemenea, o altă producţie, ‘Ciao, bella’ cu trei actriţe, un performance care cu siguranţă va aduce public, un test absolut frumos. Şi ‘Fiul’ are la bază, text foarte bun, iar când vorbim de regia lui Cristi Juncu, atunci succesul unui spectacol sau garanţia că va fi un spectacol reuşit este sigură.
