AcasăStiri generaleMNIR: Vizitarea expoziţiei 'Dacia. Ultima frontieră a romanităţii' - prelungită până în...

MNIR: Vizitarea expoziţiei ‘Dacia. Ultima frontieră a romanităţii’ – prelungită până în mai; în iunie va fi itinerată la Roma

Perioada de vizitare a expoziţiei ‘Dacia. Ultima frontieră a romanităţii’ de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a fost prelungită până în luna mai.

‘Ne bucurăm să constatăm că expoziţia ‘Dacia. Ultima frontieră a romanităţii’ este foarte apreciată de public şi vizitată în număr mare, fiind un real succes. De la finalul lunii octombrie 2022, când a fost inaugurată, şi până acum, expoziţia a fost vizitată de peste 12.000 de persoane. Am decis, aşadar, să prelungim perioada de vizitare până în luna mai, pentru a oferi posibilitatea cât mai multor iubitori de istorie să o admire. Vă mulţumim şi vă suntem recunoscători!’, anunţă MNIR într-o postare pe Facebook.

Potrivit reprezentanţilor instituţiei muzeale, în luna iunie, expoziţia va fi itinerată la Roma.

Expoziţia ‘Dacia. Ultima frontieră a romanităţii’ are la bază conceptul expoziţional materializat în proiectul ‘Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane’, realizat în anul 2021 la prestigiosul Muzeu Naţional de Arheologie din Madrid.

Conform MNIR, este cea mai mare expoziţie sintetică dedicată civilizaţiei geţilor şi dacilor, a celei romane, precum şi a celor ale primilor migratori în acest spaţiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 45 de instituţii muzeale din România şi Republica Moldova, proiect coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii.

Realizată cu sprijinul Fundaţiei ‘Prietenii Muzeului de Istorie a României’, recent înfiinţată, expoziţia este structurată cronologic pe şase teme generice, din colecţia MNIR fiind prezentate piese precum: coiful de aur de la Coţofeneşti, tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popeşti, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuş, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripţii menţionând regii daci Tiamarkos, Burebista şi Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din judeţul Buzău şi Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida şi Histria (din epoca migraţiilor).

Totodată, din colecţiile muzeelor partenere pot fi admirate: tezaure datând din epoca migraţiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus şi Turda (din patrimoniul Muzeului Naţional al Transilvaniei şi Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme şi obiecte de bronz greceşti de la Olăneşti, precum şi piese de aur din mormintele unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, vase din ceramică, arme, unelte şi podoabe din metale comune care ilustrează evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.e.n. şi sfârşitul sec. VII e.n..

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks